Școala Gimnazială „Octavian Goga” Baia Mare a găzduit Târgul de Crăciun „Povești lângă bradul de Crăciun”- ediția a III-a - 41 minute în urmă
Băimăreanca Lotti Dărăbuș a reprezentat România la Festivalul Internațional „Riga Symphony” desfășurat în Letonia - 1 oră în urmă
Gânduri de seară – Pentru cei ce știu să asculte - 2 ore în urmă
Mara Popov de la Insieme Music School a câștigat Marele Trofeu și Trofeul secțiunii Pop Românesc în cadrul Festivalului Național de Interpretare „Cântul Banatului” din Timiș - 2 ore în urmă
Premiul I al concursului “De Nașterea Domnului”, câștigat de elevii Liceului „Bogdan-Vodă” din Vișeu de Sus - 2 ore în urmă
Taina Sfântului Maslu a fost săvârșită la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare - 2 ore în urmă
Poliția Locală Baia Mare atrage atenția asupra folosirii articolelor pirotehnice - 3 ore în urmă
Magia Crăciunului, adusă pe scenă la Concertul caritabil din Tăuții Măgherăuș - 4 ore în urmă
14 decembrie – un an de la trecerea la cele veșnice a lui Mircea Diaconu - 5 ore în urmă
Prognoză meteo Maramureș – 14 decembrie 2025 - 6 ore în urmă
Bastionul Măcelarilor, simbol reprezentativ al orașului Baia Mare
Bastionul Măcelarilor, o construcție medievală remarcabilă este unul dintre simbolurile orașului Baia Mare. În anul 1469, pe 9 noiembrie, printr-un document privilegial, regele Matia Corvin permite oraşului Baia Mare să ridice ziduri de piatră în scop de apărare, ziduri care erau străjuite de șapte turnuri. Bastionul Măcelarilor a făcut parte din această împrejmuire de piatră străjuind Poarta de Sud a cetăţii, una din cele patru porţi principale de intrare în oraş. A fost ridicat undeva prin anul 1547, de către un anume Gaspar Dragyi, cu aprobarea regelui Matei Corvin. Zidurile au fost construite din piatră şi au o grosime de un metru, de formă circulară cu două niveluri. Nivel 1 – spaţiu boltit care servea la depozitarea muniţiei, nivelul 2 – are spre exterior în zid goluri care serveau drept metereze. Turnul Măcelarilor se mai numea şi al “Muniţiilor”, deoarece aici îşi ţineau soldaţii de la acea vreme armele şi praful de puşcă.
Este singurul care s-a păstrat din vechiul sistem de fortificații al orașului medieval Baia Mare. Breasla măcelarilor, asemenea celorlalte, era organizată și funcționa în baza unui statut, reglementa raporturile interne și stabilea obligațiile și drepturile meșterilor. Cel care conducea breasla se numea staroste și era un meșter priceput, un exemplu pentru membrii comunității. Unul dintre obiectele simbol ale acestei bresle se află în patrimoniul muzeal băimărean. Lada breslei măcelarilor din Baia Mare se încadrează în creaţiile atelierelor băimărene şi datează din secolul al XVI-lea. A fost lucrată în lemn de stejar, sculptat şi pictat. Este o ladă masivă de formă dreptunghiulară, iar pe capac are un element sculptural reprezentând un viţel în poziţie culcat pe partea dreaptă. Pe două dintre feţele lăzii, se află câte două chenare din profile proeminente. În cele două registre din faţă se păstrează două contururi pictate în formă ovală, de culoare maro deschis, pictura fiind deteriorată.
Lăcrimioara ZOTA
















