A fost o zi care a schimbat felul în care românii își măsurau timpul. Pe 5 martie 1919, Consiliul de Miniștri a adoptat Decretul‑lege nr. 1.053 prin care țara urma să treacă oficial de la vechiul calendar iulian (stil vechi) la calendarul gregorian (stil nou), cel folosit deja de majoritatea țărilor europene.
Mai mult, ținând cont că, până în 1918, Transilvania făcuse parte din Austro-Ungaria și folosea deja calendarul gregorian introdus în mare parte în Europa catolică încă din 1582, apăruse o situație interesantă. Aveam o țară cu două calendare. După Marea Unire din 1 decembrie 1918, România Mare a ajuns să cuprindă și acest teritoriu, ceea ce a făcut necesară uniformizarea calendarului pentru întreaga țară. Astfel, decretul din martie 1919 a extins oficial calendarul gregorian la toate provinciile României, inclusiv la Muntenia, Moldova și Dobrogea, care până atunci continuau să utilizeze calendarul iulian.
Ce înseamnă asta? Până atunci, România folosise calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în antichitate. Diferența dintre cele două calendare era că anul iulian era puțin mai lung decât cel real, iar, în timp, datele calendaristice ajunseseră să fie cu 13 zile în urmă față de calendarul gregorian, care era deja folosit în Franța, Italia, Germania sau Marea Britanie. Practic, decretul din 5 martie 1919 stabilea că ziua de 1 aprilie 1919 (stil vechi) va deveni 14 aprilie 1919 (stil nou). Adică românii au sărit direct peste 13 zile pentru a alinia timpul oficial cu restul Europei.
Decizia nu a fost doar o chestiune de hârtii sau de matematică, fiind și una practică și simbolică. România tocmai ieșise din Primul Război Mondial și își construia statul modern, iar armonizarea calendarului cu vecinii și cu marile puteri europene era un pas firesc spre integrarea administrativă și economică în lumea modernă.
Schimbarea nu a fost resimțită doar la nivel birocratic. Pentru oamenii obișnuiți, în aprilie 1919, ziua de 1 aprilie a dispărut pur și simplu din calendar, devenind 14 aprilie. Zile de naștere, sărbători sau termene oficiale s-au mutat peste noapte. Pentru unii, a fost derutant. Pentru alții, a fost o curiozitate fascinantă.
Adoptarea calendarului gregorian a fost un pas important în modernizarea României. Ea a aliniat țara la Europa, a facilitat relațiile internaționale și a pus bazele unei măsurători a timpului mai precise, așa cum se făcea deja în întreaga lume civilizată. Astfel, ziua de 5 martie 1919 rămâne în istorie ca ziua în care România a sărit peste 13 zile și a început să trăiască după calendarul modern, un mic salt de timp care reflectă, de fapt, dorința de a fi în pas cu Europa, cu lumea și cu realitatea astronomică.
La aniversarea a 100 ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România, BNR a lansat în emisiune numismatică o monedă din argint. Aversul monedei prezintă portretele și numele regelui Ferdinand I (în dreapta) și prim-ministrului Ion I. C. Brătianu (în stânga).
Vasile Petrovan
