Cinci seri de film sub cerul liber, la Sighetu Marmației. MMIFF 2026 vine la Muzeul Satului - 1 oră în urmă
David Popovici a primit oficial distincția pentru cel mai bun înotător european al anului 2025 - 4 ore în urmă
Părintele Constantin Necula revine la Baia Mare pe 21 august - 5 ore în urmă
Motorina s-a ieftinit de azi. În unele benzinării a coborât deja sub 10 lei pe litru - 6 ore în urmă
16 august, Madonna „Regina muzicii pop” împlinește 68 de ani - 6 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, duminică 16 august 2026 - 7 ore în urmă
De ce se încălzește din nou România. Explicația pe înțelesul tuturor - 17 ore în urmă
Dunărea își dezvăluie secretele: epave naziste, muniție, un pod roman și rămășițe de mamut ies de sub ape - 18 ore în urmă
„Noroc bun!” a răsunat din nou la Baia Sprie. Parada asociațiilor miniere din România și Slovacia - 19 ore în urmă
15 august, între credință și tradiție. De ce aceeași sărbătoare poartă mai multe nume - 22 de ore în urmă
28 martie în istorie, mișcări de renaștere a românilor
Data de 28 martie marchează două momente importante din istoria românilor, legate de lupta pentru drepturi și afirmare națională: trimiterea la Viena a documentului Supplex Libellus Valachorum în 1791 și redactarea unei proclamații revoluționare la Iași, în 1848.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, românii din Transilvania trăiau într-o situație dificilă. Deși reprezentau majoritatea populației, nu aveau aceleași drepturi politice ca alte națiuni recunoscute oficial în Principatul Transilvaniei. În acest context, liderii românilor au redactat un document esențial, cunoscut sub numele de Supplex Libellus Valachorum, pe care l-au trimis Curții imperiale de la Viena la 28 martie 1791. Memoriul a fost semnat de reprezentanți ai clerului și ai intelectualității românești și cerea, în mod clar, recunoașterea românilor ca națiune egală în drepturi cu celelalte. Printre revendicări se aflau accesul la funcții publice, reprezentare politică și respectarea drepturilor civile.
Chiar dacă cererile nu au fost acceptate pe deplin, documentul a avut un rol uriaș. A pus bazele unei conștiințe politice moderne și a arătat că românii din Transilvania își revendică locul în societate prin argumente și acțiuni organizate.
La aproape 60 de ani distanță, Europa era cuprinsă de mișcări revoluționare, iar românii nu au rămas deoparte. În Moldova, la Iași, pe 28 martie 1848, a fost redactată o importantă proclamație revoluționară, cunoscută ca Petițiunea-Proclamațiune. Documentul a fost scris de Vasile Alecsandri și reflecta dorințele generației de atunci: reforme politice, libertate individuală, modernizarea societății și limitarea abuzurilor autorităților.
Chiar dacă revoluția din Moldova a fost rapid înăbușită, ideile exprimate în această proclamație au avut un impact puternic. Ele au contribuit la răspândirea idealurilor de libertate și unitate națională, care aveau să prindă contur în anii următori.
Deși separate de câteva decenii, cele două evenimente din 28 martie au un fir comun: dorința românilor de a fi recunoscuți, de a avea drepturi și de a-și decide propriul destin. Supplex Libellus Valachorum a fost un prim pas, unul al argumentelor și al cererilor adresate autorităților. Revoluția de la 1848 a venit cu un ton mai ferm, exprimând nevoia urgentă de schimbare. Împreună, aceste momente arată cum s-a construit, treptat, drumul spre afirmarea națională și modernizarea României.
Sursa FOTO: Captură Radio Cluj
Vasile Petrovan










