Trei tinere talente din Seini au strălucit pe scena Festivalului Internațional de Interpretare „Ursulețul de Aur” din Baia Mare - 3 ore în urmă
Se împlinesc 32 de ani de la tunderea în monahism a șase slujitori de seamă ai Bisericii; Cine sunt ei astăzi - 3 ore în urmă
Un nou centru de zi pentru vârstnici a fost finalizat la Rona de Jos - 3 ore în urmă
Micuță, dar talentată: Antonia Maria Oniga a câștigat Trofeul categoriei la Concursul Național „Tinere Talente” de la Bistrița-Năsăud - 4 ore în urmă
Giulia Rob, elevă a Școlii Gimnaziale „Vasile Alecsandri” Baia Mare, a primit Trofeul Genului Muzical la Festivalul „Ursulețul de Aur” - 4 ore în urmă
Atleta Andreia Hryn a cucerit medalia de bronz în proba de aruncarea suliței la Campionatul Național U18 - 4 ore în urmă
„Învârtita Fraților Chindriș” – omagiu adus Maramureșului autentic printr-un nou proiect muzical deosebit - 5 ore în urmă
Scriitorul băimărean Flaviu Claudiu Mihali lansează volumele în versuri „Dezagregare” și „Cicatrici”, la Satu Mare - 5 ore în urmă
Părintele Alexandru Câmpeanu, fost paroh în Făureşti, distins cu Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” – una dintre cele mai înalte distincții ale Episcopiei - 6 ore în urmă
Medalii de bronz și rezultate bune pentru sportivii LPS- structura „Aurel Vlaicu” Baia Mare în finala Campionatului Național de Atletism de la Craiova - 7 ore în urmă
28 martie în istorie, mișcări de renaștere a românilor
Data de 28 martie marchează două momente importante din istoria românilor, legate de lupta pentru drepturi și afirmare națională: trimiterea la Viena a documentului Supplex Libellus Valachorum în 1791 și redactarea unei proclamații revoluționare la Iași, în 1848.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, românii din Transilvania trăiau într-o situație dificilă. Deși reprezentau majoritatea populației, nu aveau aceleași drepturi politice ca alte națiuni recunoscute oficial în Principatul Transilvaniei. În acest context, liderii românilor au redactat un document esențial, cunoscut sub numele de Supplex Libellus Valachorum, pe care l-au trimis Curții imperiale de la Viena la 28 martie 1791. Memoriul a fost semnat de reprezentanți ai clerului și ai intelectualității românești și cerea, în mod clar, recunoașterea românilor ca națiune egală în drepturi cu celelalte. Printre revendicări se aflau accesul la funcții publice, reprezentare politică și respectarea drepturilor civile.
Chiar dacă cererile nu au fost acceptate pe deplin, documentul a avut un rol uriaș. A pus bazele unei conștiințe politice moderne și a arătat că românii din Transilvania își revendică locul în societate prin argumente și acțiuni organizate.
La aproape 60 de ani distanță, Europa era cuprinsă de mișcări revoluționare, iar românii nu au rămas deoparte. În Moldova, la Iași, pe 28 martie 1848, a fost redactată o importantă proclamație revoluționară, cunoscută ca Petițiunea-Proclamațiune. Documentul a fost scris de Vasile Alecsandri și reflecta dorințele generației de atunci: reforme politice, libertate individuală, modernizarea societății și limitarea abuzurilor autorităților.
Chiar dacă revoluția din Moldova a fost rapid înăbușită, ideile exprimate în această proclamație au avut un impact puternic. Ele au contribuit la răspândirea idealurilor de libertate și unitate națională, care aveau să prindă contur în anii următori.
Deși separate de câteva decenii, cele două evenimente din 28 martie au un fir comun: dorința românilor de a fi recunoscuți, de a avea drepturi și de a-și decide propriul destin. Supplex Libellus Valachorum a fost un prim pas, unul al argumentelor și al cererilor adresate autorităților. Revoluția de la 1848 a venit cu un ton mai ferm, exprimând nevoia urgentă de schimbare. Împreună, aceste momente arată cum s-a construit, treptat, drumul spre afirmarea națională și modernizarea României.
Sursa FOTO: Captură Radio Cluj
Vasile Petrovan















