La 20 iulie 1943, în plin război mondial, se năștea în comuna Copăceni din Basarabia Adrian Păunescu, cel ce avea să devină una dintre cele mai vulcanice și discutate personalități ale culturii române. Fiu al Floarei și al lui Constantin Păunescu, o familie de învățători respectați, micul Adrian a fost marcat de timpuriu de refugiul dramatic din calea ocupației sovietice. Familia s-a stabilit în Oltenia, în satul Bârca din județul Dolj, un spațiu ancestral care i-a definit sensibilitatea și pe care poetul l-a cântat cu nostalgie de-a lungul întregii sale existențe.
Traseul său educațional a început la școala din Bârca, a continuat la Colegiul Național „Carol I” din Craiova și s-a desăvârșit la București, unde a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română. Talentul său copleșitor a erupt rapid în spațiul public. A debutat cu versuri în revista „Luceafărul” în 1960, iar cinci ani mai târziu a publicat volumul de debut „Ultrasentimente”, o carte care a atras imediat atenția criticilor prin forța și prospețimea expresiei.
Scriitor de o productivitate rară, cu peste cincizeci de volume de versuri la activ, Păunescu a excelat în poezia de dragoste, dar mai ales în cea dedicată părinților, patriei și condiției umane. Dincolo de textul tipărit, marea sa operă culturală a fost Cenaclul Flacăra, pe care l-a înființat și condus între anii 1973 și 1985, perioadă în care a fost și redactor-șef al revistei omonime. Mișcarea a adunat milioane de tineri pe stadioanele țării în cadrul a 615 manifestări grandioase. Sub bagheta sa de tribun charismatic, folkul și poezia au devenit, pentru o generație întreagă, o formă de respirație și de libertate mascată, până când regimul comunist, speriat de amploarea fenomenului, l-a interzis brutal în vara anului 1985.
Munca sa titanică a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Ordinul Național „Steaua României” și acordarea titlului de membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, o recunoaștere simbolică a legăturii sale profunde cu pământul natal. S-a stins din viață la 5 noiembrie 2010 la București, lăsând în urmă imaginea unui creator complex, o personalitate cu un ecou profund și permanent în memoria afectivă a publicului iubitor de cultură.
Vasile Petrovan
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
