„Odaia bună” – spațiul memoriei și al zestrei în casa țărănească maramureșeană - 21 minute în urmă
Sighetu Marmației, pe harta mobilizării globale de World Cancer Day - 51 minute în urmă
„Cititul ne aduce împreună”: activitățile educative dedicate lecturii au reunit grupuri de elevi și preșcolari la Biblioteca Județeană - 59 minute în urmă
Tranzacția privind Piețele Izvoarele, Albina și Bilașcu din Baia Mare se apropie de final - 1 oră în urmă
Starea drumurilor în Maramureș - 2 ore în urmă
5 februarie 1953, a murit Iuliu Maniu - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, joi 5 februarie 2026 - 3 ore în urmă
Victorie pentru CS Minaur în fața Rapidului - 13 ore în urmă
Breb se pregătește de sărbătoare: Jocul Satului adună feciorii și fetele la Căminul Cultural - 15 ore în urmă
Un mesaj al naționalei pentru suporteri - 15 ore în urmă
Ziua celor 40 de Mucenici; Obiceiuri și credințe populare în Maramureș
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe data de 9 martie.
Sărbătoarea s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională: Mucenicii. În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși. În mod tradițional, în timp ce femeile fac 40 de mucenici de sărbătoare, bărbații beau 40 de pahare de vin.
„Această sărbătoare solară și agrară ne trimite cu gândul atât la Anul Nou din antichitate, ce se sărbătorea la 1 martie, dar și la echinocțiul de primăvară. Cercetătorii au subliniat ca trăsătură a acestei sărbători ofrandele specifice. „Colacii de felurite forme, unele foarte vechi, precum cei în formă de opt, plăcintele, colăcuții numiți pupi, fac parte din categoria ofrandelor vegetariene consacrate unor zeități.
„Când se făcea claca demult, la o femeie la care i-o murit bărbatu’, mergeau oamenii s-o ajute cu carele şi femeia făcea patruzeci de plăcinte şi le dădea la tăţi bărbaţî să mănânce, de Patruzăci de Sfinţi”.
„Ne punea mămuca să facem patruzeci de mătănii pentru fiecare sfânt. Şi-a nost copil o făcut. Faceţi, dragu’ mamii, că asta nu-i rău s-o faci la tot sfântu’. Şi să făceau şi patruzeci de turte. Făcea câte o femeie bătrână, patruzeci de pancove. Ieşeam de la şcoală şi sta acolo lângă drum şi da la copii, la patruzeci de copii. Se dă aşa pântru tăt sfântu’, ca să te ajute” (Țara Lăpușului), scrie Corina Isabella Csiszár de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Foto – Gabriel Motica












