Poetul-țăran Ioan Dunca din Budești a împlinit 100 de ani și a primit titlul de Cetățean de Onoare al comunei - în urmă
„Pomul Raiului”, la Filiala Traian a Bibliotecii Județene - 4 ore în urmă
Moștenirea lui Ilie Lazăr a fost cinstită la Giulești cu personalități marcante ale culturii și istoriei - 6 ore în urmă
Restricții de circulație în Baia Mare pentru desfășurarea paradei colindătorilor din cadrul evenimentului „Crăciun în Maramureș” - 6 ore în urmă
CSM Sighet vine cu trei puncte de la Bihorul Beiuș - 7 ore în urmă
16 decembrie 1989 – Începutul Revoluției Române - 7 ore în urmă
Workshop-ul „Comunicarea- de la transmitere la relație. O aplicare în leadership” a avut loc la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare - 8 ore în urmă
CS Minaur și-a aflat adversara din sferturile Cupei României - 9 ore în urmă
Sunteți invitați la lansarea volumului „Troițele din județul Maramureș- Un tezaur de artă populară uitat” - 9 ore în urmă
Noi cete de colindători au poposit la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 9 ore în urmă
Frumusețile Maramureșului: Barza neagră, făptura grațioasă care face multă cinste Cheilor Lăpușului. Informații inedite (GALERIE FOTO)
E știut faptul că aria naturală desfășurată în jurul Cheilor Lăpușului dezvăluie frumuseți naturale nebănuite pentru cei care nu obișnuiesc să ia la pas perimetrul. Una din minunății este barza neagră sau Ciconia nigra.
Ea a apărut recent în zonă, în urmă cu câțiva ani, iar periplul ei în areal a fost imortalizat de rangerul Viorel Coroian, un iubitor și, totodată, promotor al arealului. Reprezentanții asociației care administrează cheile au venit cu explicații referitoare la această specie… specială.
„Vorbim de o pasăre absolut spectaculoasă. Dimensiunea aripilor este de 173-205 cm și are o înălțime de până la 1,05 metri. Este o specie evazivă, retrasă, care cuibărește în habitate nederanjate.Evită complet prezența umană, astfel că și cele mai mici intervenții (în special activități în zona cuibului) la începutul perioadei de reproducere (dar nu numai), pot avea efecte catastrofale asupra succesului de cuibărit.
Cuiburile sunt de dimensiuni mari, construite din crengi și căptușite cu iarbă și mușchi. Cuiburile sunt refolosite (adesea de către aceiași pereche) ani la rândul. Uneori ocupă cuiburi de mari dimensiuni ale păsărilor răpitoare. Cuiburile sunt amplasate pe arbori bătrâni și înalți, deseori la o înălțime considerabilă (10-20 de metri), stânci sau alte suporturi similare. În România, estimările arată o populație de aproximativ 415 – 800 de perechi cuibăritoare”, conform reprezentanților asociației.
C.Ț.
Foto – Viorel Coroian



















