Tradiție și voie bună: „Jocul la Șură” din Suciu de Sus a reunit foarte mulți participanți - 36 de minute în urmă
Au trecut zece ani de la dezvelirea monumentului foștilor deținuți politici din Baia Mare - 2 ore în urmă
Băimăreanul Adrian Ghenie, în continuare cel mai bine cotat pictor român din istorie - 5 ore în urmă
Cod galben de temperaturi ridicate în Maramureș. Mâine se pot atinge 32–35 de grade - 6 ore în urmă
Ritualuri orientale de relaxare care au cucerit lumea modernă: de la ceai la conversație - 8 ore în urmă
Diana Iluț și Walter Übelhart, invitați la emisiunea „Drumul lui Leșe” - 8 ore în urmă
Polițiștii maramureșeni, pe podium la competițiile de crossfit și tenis de masă - 8 ore în urmă
Hidroelectrica scumpește energia pentru o parte dintre clienții casnici. Cu cât vor crește facturile - 8 ore în urmă
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, reprezentat la Conferința Europeană a Muzeelor în Aer Liber - 8 ore în urmă
Urșii ajung tot mai aproape de oameni în Maramureș. Aseară, un exemplar a intrat în incinta Uzinei de Tratare a Apei din Baia Mare - 10 ore în urmă
Tradiție și voie bună: „Jocul la Șură” din Suciu de Sus a reunit foarte mulți participanți
Tradiția jocului la șură a prins din nou viață la Suciu de Sus, unde cea de-a VI-a ediție a evenimentului a adunat localnici și oaspeți într-o atmosferă desprinsă din satul de altădată.
Desfășurată în 6 septembrie, la Pepinieră, manifestarea a reunit artiști îndrăgiți, între care Anda Horoba, Frații Chindriș și Alexandru Pop, alături de alți interpreți care au întreținut jocul și voia bună.
„Frunză verde de la nuci,
Uite-așe o fost la joc la Suci…
În duminici și sărbători, în satele noastre se ținea jocul – legătură între generații, bucurie și rost. Așa a fost și la Suciu de Sus, unde tradiția s-a reaprins prin evenimentul „Joc la Șură”.
Suceni, lătureni și oaspeți din alte părți au scos din lada de zestre cele mai frumoase straie și s-au prins în joc. Sub miros de fân, sub cerul liber, au jucat, au cântat și au strigat, cum se făcea odinioară…
Vara, jocul era ținut în curțile oamenilor, iarna – în case încăpătoare, unde se aduna tot satul: de la preot și învățător, până la cei mai mici copii care învățau jocul privind cu ochii mari de pe margine.
Fetele nu puteau intra singure în joc – așteptau să fie chemate de feciori. Altele, mai mărișoare, veneau „cu draguțul” sau cu un verișor. Femeile din sat stăteau pe margine și memorau tot: strigături, pași, perechi.
Jocul ținea câteva ceasuri, iar apoi fetele erau duse acasă „înainte de sfințâtu’ soarelui”.
Aceasta e tradiția. Vie, caldă și curată. O moștenim și o dăm mai departe, din drag de sat, de oameni și de sufletul românesc.
Felicitări organizatorilor și tuturor celor care țin aprins focul tradiției!”, transmite Descoperă Țara Lăpușului.
Foto – Descoperă Țara Lăpușului
Citește și














