Dunărea continuă să scadă. Unitatea 2 de la Cernavodă a inițiat procesul de oprire - 14 minute în urmă
Bârsana sărbătorește 700 de ani de la prima atestare documentară. Trei zile de evenimente dedicate tradiției, istoriei și fiilor satului - 39 minute în urmă
12 ani fără Victor Gorduza. Omul care a făcut din „florile de mină” o moștenire a Maramureșului - 44 minute în urmă
Ziua Minerului la Baia Sprie: Strangers Party Band aduce muzică maghiară și hituri internaționale în Centrul Vechi - 49 minute în urmă
Spațiul asfaltat din zona Autogării din Borșa poate fi folosit temporar pentru parcare - 2 ore în urmă
11 august, despre copiii noștri și timpul care trece prea repede - 2 ore în urmă
Gastro Fest Borșa are loc în perioada 12-14 august; Vor fi trei zile cu muzică și mâncare excelentă - 2 ore în urmă
Ziua Minerului va fi marcată la Băiuț în 23 august - 3 ore în urmă
Băimăreanul Remus Diaconu a dus până la capăt una dintre cele mai dificile provocări de anduranță din Europa - 3 ore în urmă
11 august, 570 de ani de la moartea lui Iancu de Hunedoara - 4 ore în urmă
Tradiții și obiceiuri în ziua de Sfântul Gheorghe
Sfântul Gheorghe este sărbătorit în fiecare an, pe data de 23 aprilie. El a fost unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul creștin-ortodox. În traditia populară, Sfantul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George, ca fiind un zeu al vegetației, protector al naturii inverzite, al vitelor și al oilor.
În dimineata zilei de San-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așează la stâlpii porților și a caselor, la ferestre și grajduri, în grădini și pe mormintele din cimitire, ramuri verzi. Se credea că în acest fel, oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice. Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor. Cu ele se hrăneau și animalele.
În ajunul zilei de San-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul, dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiș în pădure pentru a culege mătrăgună și navalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streașină, în speranța că vor aduce pețitori bogați.
Flăcăii căutau în dimineata zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută. Se ascundea vasul într-un loc doar de el știut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă găseau un fir de iarbă, însemna că se vor căsători cu fata dragă inimii. Dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tanarul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri curând.
Nimeni nu avea voie să doarmă în ziua de Sfântul Gheorghe, deoarece era somnoros tot restul anului.
Sf. Gheorghe este și o sărbătoare a ciobanilor. În această zi își aleg locul unde se va face stâna, strunga, prilej cu care se desfășoară tot felul de obiceiuri rituale. În dimineața ajunului Sângeorzului, are loc pășunatul pe rouă, gest menit să asigure sănătatea vitelor în anul respectiv și pentru a asigura o cantitate suficientă de precipitații. După ce oile sunt trimise la stână, țăranii pun un lanț la poarta fiecărei gospodării pentru a împiedica animalele sălbatice să atace. Ciobanii aleși, care urmează să ia în primire oile, trebuie să păstorească și să aibă grijă de ele până la sărbătoarea de Sf. Dumitru.
Lăcrimioara ZOTA














