A fost odată o casă bătrânească de lemn, din Maramureșul Voievodal, ce a căpătat, la mii de km depărtare, o viață și o menire nouă: aceea de a fi „casa Maramureșului” de pe Coasta de Azur.
Pare de poveste… de aceea am și început cu ”a fost odată”. Dar este o poveste adevărată. Povestea căsuței de aproape două secole, adusă de părintele Radu Totelecan, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Nisa, în apropierea bisericii. Pentru că părintele construiește aici nu doar o Casă a Domnului, ci și o ”casă a oamenilor”, o casă a culturii, a comunității de simțire românească.
Mare mi-a fost uimirea când am aflat că sus, pe dealul ce străjuiește biserica, urma să se ridice o căsuță din lemn, adusă din Șieul Maramureșului cu sprijinul strănepotului celor ce și-au scris povestea vieții între pereții acesteia (cu atât mai mult cu cât nici părintele, nici doamna preoteasă nu provin din această regiune). Încă de atunci ne-a fost încredințată și ne-am asumat, ca asociație, misiunea de a o dota și amenaja cu elemente tradiționale de decor.
Și a trecut o zi, și au trecut două și au sosit meșteri din țară și-au pus lemn pe lemn și grindă pe grindă și casa a prins formă. Și au venit meșteri din Maramureș și au acoperit-o cu draniță.
Iar după multe zile de muncă a sosit și vremea să ”îmbrăcăm” casa. Am căutat prin lăicerele bătrânelor, pe rudele caselor vechi, la târgul de ”luni întâi în lună” ștergători, fețe de masă, țoluri și procuțe, lipidee și căpătâie, trăisti și blide. Zilele acestea, fiecare în parte și-a găsit locul. Și toate, laolaltă, au dat viață căsuței Maramureșului de pe Coasta de Azur.
Căsuța a fost sfințită de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu IPS Iosif, mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, originar din Vișeu de Jos. Special pentru această ocazie, pentru a întregi micul ”univers” maramureșean și pentru a-l întâmpina pe IPS Iosif ”ca acasă”, am adus, tocmai din Vișeu de Jos, costume tradiționale din colecția personală, pe care fetele de aici le-au purtat cu atâta noblețe ! (Mulțumesc, fetelor ! Mulțumesc, Elena !)
A fost un moment înălțător, ce a arătat, o dată în plus, legătura indisolubilă a românilor cu credința și tradiția.
Și povestea nu se oprește aici. De abia începe……
Dr. Anuța Pop
Foto: Ionita Fecioru Elena Irina
