Sighetu Marmației găzduiește „Școala de la Sighet – Heritage in Design Academy”, dedicată patrimoniului cultural și arhitecturii - 5 ore în urmă
La Târgu Lăpuș va avea loc a II-a ediție a expoziției „Reflexii din Lăpuș – Artă în Diversitate” - 5 ore în urmă
Expoziția „Între semn și culoare”, semnată de Ioana Vraja Moldovan, vernisată la Muzeul Satului din Baia Mare - 5 ore în urmă
Guvernul României a aprobat modificarea Acordului româno-ucrainean privind noul punct de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației - 6 ore în urmă
Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Baia Mare a primit titlul „Școală fără Bullying” în cadrul unui proiect transfrontalier - 6 ore în urmă
Echipa de robotică Tech-X de la Colegiul „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației recrutează noi membri - 6 ore în urmă
Echipa Isopixel a Colegiului „Vasile Lucaciu” Baia Mare, calificată în finala Festivalului Internațional de Book Trailere Boovie 2026 - 6 ore în urmă
Care sunt cele mai bune site-uri pentru pariuri sportive? - 8 ore în urmă
Atelierele de vacanță de la Muzeul Satului din Baia Mare s-au încheiat cu lecții de fotografie și întâlniri cu polițiștii - 9 ore în urmă
Franța interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Este prima țară din Europa care adoptă o astfel de lege - 9 ore în urmă
Clipa de natură
Seria dedicată biodiversității din Baia Mare merge mai departe, cu un nou episod despre păsările și plantele care fac parte din peisajul nostru. După ce în numărul anterior v-am prezentat Pescărașul albastru (Alcedo atthis), astăzi, profesorul Alexandru Lapoși ne va povesti despre Codobatura de munte (Motacilla cinerea) :
„Cu toții avem în minte imaginea unei ape de munte: rece, limpede, care curge vioi și zgomotos peste pietre rotunjite și colorate. Este acea apă curată, aproape vie, care inspiră liniște și prospețime. Într-un astfel de loc își găsește casa și pasărea pe care v-o prezentăm astăzi. Pe râul Săsar, codobatura de munte nu este, la prima vedere, cea mai spectaculoasă apariție. Nu atrage atenția prin culori puternice sau printr-un comportament ieșit din comun. Dar, tocmai prezența ei spune foarte multe. Faptul că această specie trăiește și chiar cuibărește în zona urbană a râului este un semn important că apa este suficient de curată. Este, într-un fel, un indicator discret, dar valoros, al stării mediului. Prezența ei ne amintește că natura încă rezistă, chiar și acolo unde nu ne-am aștepta, și ne dă un motiv să apreciem mai mult ceea ce avem … și să visăm frumos la ceea ce ar putea fi.”

Codobatura de munte (Motacilla cinerea)
Este una dintre păsările care pot trece ușor neobservate, mai ales pentru trecătorii neavizați. Ceea ce atrage totuși atenția și îi semnalează prezența, sunt sunetele destul de puternice și melodioase care nu pot fi acoperite de clipocitul apei sau de zgomotul străzii din apropiere. Totuși, ochiul care caută pasărea nu are o sarcină tocmai ușoară. Mișcându-se prin albia albia râului, poate fi destul de greu de detectat, datorită culorii cenușii a spatelui asemănătoare pietrelor din jur. Odată descoperită însă, dacă distanța permite, deslușim o pasăre măruntă, elegantă, sprintenă, cam de mărimea unui pițigoi, sau a unei vrăbii, dar cu o siluetă mai alungită, cu coadă lungă, ceea ce îi conferă un aspect, oarecum delicat. Dacă spatele și toată partea dorsală sunt cenușii, la masculul în penaj nupțial, pieptul și abdomenul sunt de culoare galbenă cu o pată neagră care acoperă porțiunea anterioară a gâtului. La femele și masculii în penaj de iarnă, pata neagră lipsește și galbenul este redus la partea posterioară a abdomenului.

Codobatura de munte are o arie largă de distribuție, care se întinde din vestul Europei, până în Japonia. În țara noastră specia cuibărește de-a lungul cursurilor de apă mai repezi, în special cele montane. Este mult mai legată de habitatele acvatice decât ruda ei mult mai comună, cu care se și poate uneori confunda, codobatura albă (Motacilla alba). Pe râul Săsar poate fi observată în număr mic în toate perioadele anului.
Codobatura de munte este o pasăre insectivoră care se hrănește cu diferite insecte, dar mai ales cu insecte acvatice pe care le prinde în zbor, pe deasupra apei, sau cu larvele acestora pe care le caută printre pietre, în apa mică.
În condiții favorabile poate avea două sau uneori trei rânduri de pui într-un sezon de reproducere, care este cuprins între aprilie – august. Cuibul este ascuns printre pietre, în scobiturile malurilor, pe sub poduri etc. Femela depune 3 – 7 ouă, pe care le clocesc ambii parteneri.

Pe porțiunea urbană a Săsarului cuibărește sporadic, dar este prezentă constant pe afluenți și toate apele montane nepoluate din jurul orașului, cum sunt: Valea Usturoiului, Chiuzbaia, Firiza, Valea Neagră.
Principalele amenințări pentru codobatura de munte sunt cele care afectează direct baza trofică și condițiile de cuibărit. Specia depinde de ape curate, bogate în insecte acvatice, astfel că orice formă de poluare, chiar și una temporară, poate reduce rapid resursele de hrană. Un impact important îl au poluările accidentale și lucrările în albia râului. Intervențiile precum betonarea malurilor, regularizarea cursului sau curățarea agresivă a pietrișului distrug exact acele zone de care pasărea are nevoie: locuri liniștite, cu pietre, fisuri și maluri naturale unde își poate face cuibul. În plus, astfel de lucrări modifică curgerea apei și reduc diversitatea habitatului, ceea ce duce la scăderea numărului de insecte. Toate aceste schimbări, chiar dacă par minore la prima vedere, pot face ca un râu să nu mai fie potrivit pentru această specie, care este foarte sensibilă la calitatea mediului.

Prin urmare, prezența codobaturei de munte este un indicator valoros al calității apei râului Săsar. Insectele acvatice și larvele acestora, cu care se hrănește, se dezvoltă în ape curate, bine oxigenate. Sunt de asemenea foarte sensibile la agenții poluanți, iar asta demonstrează că cel puțin în perioade favorabile, porțiunea urbană a râului Săsar îndeplinește condiții de calitate necesare.”
Profesor Alexandru Lapoși
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod vom descoperi Egreta mare (Ardea alba), o pasăre elegantă și foarte ușor de recunoscut. În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, și nu numai, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și:















