Laura Codruța Kövesi își încheie astăzi mandatul la conducerea Parchetului European
Laura Codruța Kövesi își încheie astăzi, 30 octombrie, activitatea la conducerea Parchetului European, instituție pe care a construit-o și condus-o timp de șapte ani. Fosta șefă a DNA pleacă de la Luxemburg lăsând în urmă un parchet care investighează peste 3.600 de dosare, cu prejudicii estimate la mai mult de 67 de miliarde de euro. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, ea avertizează însă că instituția riscă să fie slăbită prin subfinanțare, întârzieri legislative și obstacole administrative, tocmai în perioada în care anchetele sale vizează fraude de amploare împotriva bugetelor europene și naționale.
Numită în octombrie 2019, Laura Codruța Kövesi a devenit primul procuror-șef european, într-un moment în care instituția exista din punct de vedere juridic, dar nu avea încă structurile necesare pentru desfășurarea anchetelor. Au urmat aproape doi ani de organizare, recrutare și stabilire a procedurilor de lucru, până la 1 iunie 2021, când Parchetul European și-a început efectiv activitatea. În prezent, instituția cu sediul la Luxemburg investighează fraude cu fonduri europene, fapte de corupție și scheme transfrontaliere de fraudare a TVA, în cooperare cu autoritățile judiciare din statele participante.
Ultimul raport anual al Parchetului European, aferent anului 2025, arată că instituția avea la sfârșitul anului 3.602 investigații active, cu prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 45 de miliarde de euro sunt asociate fraudelor cu TVA și taxe vamale. Sumele reprezintă prejudicii estimate în dosare aflate în lucru, nu bani recuperați și nici fraude demonstrate definitiv prin hotărâri judecătorești. Prima evaluare oficială a Comisiei Europene, publicată în septembrie, a apreciat pozitiv activitatea instituției, dar a identificat și probleme legate de resurse și de cooperarea dintre autorități.
Cu doar câteva zile înainte de plecare, Kövesi a ales să vorbească despre dificultățile întâmpinate în relația cu instituțiile europene. În interviul publicat miercuri de POLITICO, ea a făcut trimitere la serialul danez Borgen și la o replică pe care o consideră reprezentativă pentru experiența sa de la Bruxelles, „La Bruxelles, nimeni nu te aude țipând”.
Dincolo de această comparație, fostul procuror-șef al DNA descrie trei probleme care, în opinia sa, amenință viitorul Parchetului European. Prima este lipsa resurselor financiare. Potrivit cifrelor prezentate de Kövesi, instituția ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar finanțarea disponibilă acoperă numai 180 de posturi. Pentru serviciile de securitate există fonduri care acoperă doar o treime din necesar, iar în Polonia, unde ar fi nevoie de 24 de procurori europeni delegați, lucrează numai 15.
A doua problemă privește întârzierile legislative. Kövesi susține că a cerut încă din 2021 revizuirea regulamentului de funcționare a instituției, pentru corectarea unor dificultăți procedurale și consolidarea independenței procurorilor, fără ca procesul să avanseze în ritmul pe care îl consideră necesar. A treia problemă este birocrația europeană, care, în opinia sa, consumă timp și resurse ce ar putea fi folosite pentru investigarea marilor rețele de criminalitate financiară. În acest context, ea critică discuțiile prelungite despre reorganizarea sistemului antifraudă și despre crearea unor noi registre electronice, în condițiile în care Parchetul European reclamă lipsa personalului și a finanțării.
Interviul aduce în discuție și relația dintre procurorii europeni și persoanele aflate în funcții importante în instituțiile Uniunii. Kövesi susține că a întâlnit la Bruxelles o atitudine diferită de cea cunoscută în România și în alte state membre, afirmând că unele persoane par să considere că poziția lor le situează deasupra obligației de a coopera cu anchetatorii. Declarațiile au fost făcute fără nominalizarea unor persoane și fără comentarii asupra dosarelor aflate în curs de investigare.
Separat, POLITICO a relatat, citând o sursă anonimă familiarizată cu ancheta privind achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, cunoscută drept Pfizergate, că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu ar fi dat până în prezent o declarație în persoană procurorilor europeni. Comisia Europeană a susținut, în replică, faptul că a cooperat pe larg cu anchetatorii pentru clarificarea împrejurărilor investigate. Kövesi a refuzat să comenteze cazul concret.
La finalul celor șapte ani, fosta șefă a DNA consideră că principala provocare pentru succesorul său va fi păstrarea independenței și credibilității instituției. Temerile sale privind o posibilă slăbire treptată a Parchetului European nu reprezintă un anunț privind desființarea acestuia, ci un avertisment referitor la consecințele pe care le-ar putea avea menținerea resurselor sub nivelul necesar.
De la 1 noiembrie 2026, conducerea Parchetului European va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, până acum adjunct al procurorului-șef european, numit de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit.
Pentru Laura Codruța Kövesi, ziua de astăzi încheie o etapă începută în 2019, după plecarea sa de la conducerea DNA, și continuată la nivel european prin organizarea unei instituții judiciare noi. Parchetul European rămâne cu mii de dosare în lucru și cu responsabilitatea de a investiga fraude care depășesc granițele statelor membre. Întrebarea pe care o lasă în urma sa privește capacitatea instituției de a continua aceste anchete cu resursele și independența necesare.
Sursa FOTO: European Union 2026 – EP
Vasile Petrovan
Citește și:
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
