Șase modificări în primul 15 al „stejarilor” pentru meciul cu Portugalia. Niciun „zimbru” nu e în lot - 11 minute în urmă
Starea drumurilor în județ - 1 oră în urmă
Mesajul Preasfințitului Părinte Iustin la începutul Postului Mare - 1 oră în urmă
Victoria Petrenciuc și Gabriela Ungur, rezultate remarcabile la concursul „Starurile Viitorului” - 1 oră în urmă
22 februarie 2026 – Lăsatul Secului și amintirea lui Adam - 6 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, duminică 22 februarie 2026 - 6 ore în urmă
CS Minaur a ratat calificarea în sferturile EHF European League - 13 ore în urmă
Elevii pregătiți de artista Livia Neag Nistea au cucerit numeroase premii la Concursul Internațional de Muzică Ușoară și Populară „Starurile Viitorului” - 14 ore în urmă
Gata cu incertitudinea: Lucescu va conduce naționala la barajul cu Turcia pentru Cupa Mondială - 14 ore în urmă
Membrii Asociației Pirita Children din Baia Mare, instruiți în acordarea primului ajutor - 14 ore în urmă
Ieudeni prezenţi la Bucureşti; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” aniveresează 87 de ani de la înființare
Vineri, 12 mai, o delegaţie de ieudeni va însufleţi Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, în cadrul unui eveniment de aniversare a 87 de ani de la înființarea instituției de cultură.
Maramureșenii vor poposi la gospodăria Ieud din incinta muzeului.
Muzeul cuprinde în prezent 385 de obiective construite şi 70.000 de obiecte în colecţii. Puţină lume ştie însă că în Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” se află şi o gospodărie din Ieud.
Potrivit reprezentanţilor muzeului, singura gospodărie ce reprezenta Maramureşul în muzeu la data inaugurări sale, în anul 1936, era cea din Ieud, ea datând din anul 1890.
Intrarea în gospodărie se face printr-o poartă monumentală din lemn de stejar, cu acoperiş dindraniţă de brad. Poarta are o uşă dublă din scândură de brad, pentru vite şi atelaje şi o poartă mică. Poarta este bogat ornamentată prin sculptare, cu motivul funiei şi motive geometrice. Acest tip de poartă, specific maramureşan, fiind semnul distinctiv al unei categorii sociale: nemesii ( ţăranii liberi). Lângă poartă se află o băncuţă protejată de un acoperiş de şindrilă, ce îndeplinea funcţia de loc de socializare.
În curtea gospodăriei, pe lângă casă, se pot vedea o serie de anexe ce ilustrează principala ocupaţie din zonă, creşterea animalelor: o şură cu două grajduri şi fânar, un şopru cu corfă (fânar cu acoperiş mobil), o colejnă cu coteţ pentru porci. Tot în curtea gospodăriei se mai află o fântână cu cumpănă şi ciutură, ce are un ghizd din bârne de brad, iar în capătul opus se află o privată.
Casa este construită din cununi de bârne de brad, pe un soclu scund din piatra, şi are o şatră (prispă) pe trei laturi, cu balustrada traforată şi stâlp ornamentati prin dăltuire şi uniţi prin arcade. Pereţii casei sunt din bârne delemn de brad, cioplite în patru feţe şi îmbinate în tehnica blockbau (cununi de bârne orizontale). Podeaua este din pământ amestecat cu balegă şi pleavă, doar camera mare find podită cu scândură. Acoperişul este în patru ape şi are o invelitoare din draniţă de lemn de brad, bătută la două rânduri.
În plan, casa cuprinde o tindă mediana, casa (camera)mare, casa (camera) şi cămara.
Din tinda fără tavan şi fără ferestre se intră în casa (camera) mare, amplasată în partea de nord a casei şi în casa mică, situată în parteea de sud. Din casa mică, ce are rol şi de bucătărie se intră în cămară. În casa mare în stânga intrării se află un cuptor de dimensiuni mari, ridicat pe soclu de lemn, iar în partea opusă se află colţul cu patul şi ruda (culmea) cu ţesaturilor din lână ( cergi şi covoare). Pe pereţi, deasupra laviţelor dispuse în unghi, sunt şiruri de blide icoane pictate pe sticlă şi ştergare.
Foto arhivă











