Rigiditatea articulară: de ce apare și ce poți face ca să te miști mai ușor - 3 ore în urmă
Victoria Petrenciuc și Patricia Moldovan aduc în Maramureș premii importante de la Festivalul-concurs național „Ileana Sărăroiu” - 6 ore în urmă
Ecouri după lansarea de ieri a volumului „Trupul gândurilor” semnat de autorul băimărean Mihai Pătrașcu - 7 ore în urmă
Încep înscrierile la specializarea Etnologie – licență din cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare - 8 ore în urmă
Lucrările de modernizare a Liceului Tehnologic de Transporturi Auto din Baia Sprie au fost finalizate - 9 ore în urmă
CSM scoate la concurs 410 posturi în sistemul de justiție - 10 ore în urmă
Epilatoare umede vs epilatoare uscate: care sunt diferențele - 10 ore în urmă
Investiție de 6 milioane de dolari la Fărcașa. Eaton construiește a treia hală de producție din Maramureș - 11 ore în urmă
A murit Bonnie Tyler, legenda cu voce inconfundabilă - 14 ore în urmă
„Hai la roate, că se poate!”: Dans și muzică bună alături de Taraful Dan Daniel la Preluca Nouă - 15 ore în urmă
Cele mai vechi dranițe din Europa sunt în Maramureș
Nici nu ar trebui să fie greu de imaginat așa ceva, maramureșenii fiind cunoscuți pentru preocuparea pentru lemn. Potrivit istoricului Teofil Ivanciuc, cele mai vechi dranițe care sunt cunoscute în acest moment în Europa se află în satul Breb din Maramureș, pe acoperișul interior al bisericii de lemn. „Biserica din Breb are două acoperișuri suprapuse, cel ascuns, interior, fiind menit să protejeze pictura bolții”, explică istoricul.
„O parte a celor cca 400 de dranițe ale acoperișului despre care vorbim, realizate din lemn de brad horjit și lungi de peste 1 m, au fost datate ferm dendrocronologic în anul 1479, în plin ev mediu!”, mai arată el pe pagina sa de socializare.
Acestea au servit inițial ca tavan al naosului unei prime biserici (ridicată în satul părăsit Copăciș), fiind apoi reutilizate ca uluci de gard (?) pentru biserica a doua din Copăciș, construită în anii 1529-1530.

„În anul 1622, dranițele respective au devenit acoperiș temporar al noii biserici din Breb, lăcaș care a reutilizat o parte a materialului bisericii Copăciș 2. O nouă etapă, din 1623, a dus, printre altele, la realizarea acoperișului exterior al bisericii noi din Breb, sub acesta păstrându-se, până în ziua de azi, și acoperișul interior.
Dacă acoperișului exterior i-a fost schimbată șindrila la fiecare 25-40 de ani (ultima dată, în anul 2018), cel interior, medieval, a rămas intact până în ziua de azi”, mai spune el despre biserica despre care crede că s-ar cuveni să stea alpturi de celelalte opt dn Maramureș, declarate monument UNESCO.
„Biserica din Breb este unul din cele mai excepționale lăcașuri de cult de pe teritoriul românesc, care, credem, merită înscris în UNESCO, împreună cu bisericile din Călinești-Căeni și Sârbi-Susani, pentru a sta alături de celelalte 8 biserici maramureșene înregistrate în patrimoniul mondial în anul 1999”, mai scrie istoricul.






