De ce se încălzește din nou România. Explicația pe înțelesul tuturor - 6 ore în urmă
Dunărea își dezvăluie secretele: epave naziste, muniție, un pod roman și rămășițe de mamut ies de sub ape - 7 ore în urmă
„Noroc bun!” a răsunat din nou la Baia Sprie. Parada asociațiilor miniere din România și Slovacia - 8 ore în urmă
15 august, între credință și tradiție. De ce aceeași sărbătoare poartă mai multe nume - 11 ore în urmă
Așa arată Sfânta Maria Mare la Moisei: o mănăstire veche de secole și o tradiție care continuă să adune generații întregi în jurul ei - 12 ore în urmă
Mese de ping-pong, montate în zonele de joacă de pe malul Săsarului în Baia Mare. Vor urma și altele - 14 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXVI) - 15 ore în urmă
Maramureșul, prezent la Catedrala „Sfânta Maria” din Cleveland, SUA. „Comorile Izei”, alături de românii din diaspora - 16 ore în urmă
Oaspeți din Bruxelles și Slovacia, la „Dorul pâinii de Acasă”. Tradițiile Maramureșului, descoperite la Muzeul Satului din Baia Mare - 16 ore în urmă
O nouă carte despre istoria mineritului din Baia Sprie. Gheorghe Muntean continuă povestea unei lumi care a definit orașul - 17 ore în urmă
S-a stabilit stema municipiului Sighetu Marmației
Astăzi, în cadrul ședinței de Consiliu Local Sighet, a fost aprobată oficial stema municipiului. Un moment de mare însemnătate pentru comunitate, care se pregătește să celebreze 700 de ani de la prima atestare documentară a orașului, se arată pe pagina de Facebook a Primăriei Sighetu Marmației.
„Elementele noii steme provin din cea mai veche stemă cunoscută a orașului, datând din anul 1576, refăcută și adaptată conform rigorilor heraldice actuale. Întreaga compoziție are ca semnificație principală afirmarea continuității acestui oraș, vechea capitală istorică a Maramureșului”, relevă sursa citată, care dă detalii despre elementele care alcătuiesc stema:
- Smalțul roșu al scutului simbolizează vechea autonomie locală, specifică urbanismului medieval de tip german, subliniind statutul privilegiat și organizarea administrativă distinctă de care s-a bucurat orașul de-a lungul timpului.
- Capul de bovideu, element central, face parte din vechea stemă a Sighetului și se regăsește în numeroase reprezentări heraldice din zonă, fiind un simbol al identității locale și al tradiției istorice maramureșene.
- Crinul heraldic, prezent și el în vechea stemă, evocă tradiția heraldică franceză a regilor angevini ai Ungariei care au recunoscut orașul în anul 1326. Acest simbol face trimitere la continuitatea istorică a localității încă din secolul al XIV-lea și exprimă puterea, identitatea, forța materială și spirituală, demnitatea, măreția, credința.
- Crucea și steaua cu șase raze, elemente tradiționale asociate capului de bovideu în heraldica medievală locală, reprezintă credința locuitorilor și rolul important jucat de maramureșeni în sistemul de apărare medieval.
- Coroana murală cu cinci turnuri crenelate confirmă rangul de municipiu al Sighetului, marcând statutul administrativ și importanța sa în cadrul județului și al regiunii istorice.
În perioada următoare, stema va fi înaintată spre analiză în cadrul Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, urmând ca, după obținerea avizului favorabil, să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, mai arată sursa citată.
Sursa foto: Facebook/ Primăria Sighet















