În ultima perioadă au fost înregistrate tot mai multe cazuri în care persoane necunoscute se folosesc în mod abuziv de identitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), precum și a unor instituții bancare. Țintele principale sunt administratorii societăților comerciale, persoanele împuternicite să gestioneze conturile bancare ale firmelor, dar și contribuabilii persoane fizice. Frauda este construită astfel încât să creeze impresia unei situații oficiale și urgente, determinând victima să acționeze rapid, fără a verifica autenticitatea informațiilor primite, informează Poliția Română.
Viclenia cu sumele de restituit
Totul începe cu un apel telefonic prin care victima este contactată de o persoană care se prezintă drept inspector ANAF. Aceasta informează contribuabilul că are de primit o rambursare de TVA, are un sold disponibil în evidențele fiscale și se va restitui o sumă de bani achitată în plus. Pentru a conferi credibilitate discuției, autorii solicită informații aparent neimportante, precum banca la care societatea are conturile deschise, datele persoanei responsabile cu administrarea conturilor sau numărul de telefon al persoanei împuternicite.
În unele situații, victimele primesc și e-mailuri care imită identitatea vizuală a ANAF și care conțin informații aparent oficiale referitoare la presupusa rambursare. La scurt timp după apelul inițial, victima este contactată de o altă persoană care pretinde că reprezintă banca la care sunt deschise conturile. Aceasta susține că trebuie efectuate anumite proceduri pentru validarea rambursării anunțate anterior.
În cadrul acestei etape, victimei i se solicită: accesarea unui link transmis prin e-mail, SMS sau rețele sociale; autentificarea în aplicația de internet banking; introducerea unor date personale sau financiare; autorizarea unor operațiuni bancare sub pretextul verificării contului.
Pentru a crește gradul de încredere, autorii folosesc un limbaj profesional și oferă explicații tehnice aparent legitime, susținând că operațiunile sunt necesare pentru procesarea rambursării.
Falsa poveste a „contului colector”
Transferul fondurilor într-un „cont colector” reprezintă etapa critică a fraudei. Victimei i se comunică faptul că, pentru efectuarea rambursării, este necesar ca fondurile existente în conturile firmei să fie transferate temporar într-un așa-numit „cont colector”, urmând ca ulterior să fie restituite împreună cu suma reprezentând rambursarea fiscală. În realitate, contul respectiv este controlat de către autorii înșelăciunii.
Odată ce transferurile sunt efectuate și autorizate de victimă, fondurile sunt direcționate rapid către alte conturi, fiind dificil de recuperat ulterior. În numeroase situații, linkurile transmise redirecționează către pagini web frauduloase care imită platforme bancare sau instituții publice. Victima este determinată să introducă codul numeric personal, număr de telefon, adresă de e-mail, date de autentificare, datele cardului bancar, coduri de autorizare primite prin SMS. Prin aceste metode, autorii obțin acces la conturile bancare și pot efectua tranzacții neautorizate.
Detalii care trebuie să dea de gândit
Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, cetățenii trebuie să manifeste prudență atunci când observă una sau mai multe dintre următoarele situații:
- sunt contactați telefonic și li se comunică faptul că au de primit bani de la ANAF
- li se solicită informații bancare prin telefon
- primesc linkuri pentru „validarea contului” sau „confirmarea rambursării”
- sunt îndrumați să efectueze transferuri către conturi intermediare
- li se solicită coduri de autorizare bancară
- sunt presați să acționeze urgent
- sunt îndemnați să continue conversația prin rețele de socializare
- primesc e-mailuri care conțin greșeli gramaticale, formulări neobișnuite sau adrese suspecte
Sfaturi de luat în seamă
IGPR vine și cu unele recomandări pentru evitarea fraudelor:
- Nu comunicați date personale sau financiare prin intermediul apelurilor telefonice.
- Nu introduceți datele cardului bancar, CNP, parole, coduri de autentificare sau alte informații sensibile pe site-uri necunoscute.
- Nu accesați linkuri primite din surse nesigure prin e-mail, SMS sau aplicații de mesagerie.
- Închideți imediat apelul și întrerupeți comunicarea dacă aveți suspiciuni privind identitatea interlocutorului.
- Verificați orice informație exclusiv prin canalele oficiale ale ANAF: Spațiul Privat Virtual (SPV), pagina oficială a instituției, numerele oficiale de contact.
- Mențineți actualizate sistemul de operare și aplicațiile utilizate.
- Folosiți soluții antivirus și de securitate actualizate.
- Activați autentificarea în doi pași pentru conturile importante.
- Schimbați imediat parolele dacă ați interacționat cu un mesaj suspect sau ați introdus date pe o pagină necunoscută.
- Contactați de urgență banca dacă ați furnizat datele cardului sau ați autorizat tranzacții suspecte.
- Monitorizați permanent activitatea conturilor bancare și raportați imediat orice operațiune neautorizată.
- Informați membrii familiei și angajații societăților comerciale cu privire la aceste metode de fraudă.
- Raportați orice tentativă de înșelăciune către Poliția Română și ANAF.
„Impersonarea ANAF reprezintă una dintre cele mai răspândite și profitabile metode de fraudă utilizate în prezent de grupările infracționale specializate în înșelăciuni informatice și financiare. Succesul acestor fraude se bazează pe utilizarea identității unor instituții care inspiră încredere, pe crearea unui sentiment de urgență și pe promisiunea obținerii unor sume de bani aparent legitime. Nicio instituție publică și nicio bancă nu va solicita transferarea fondurilor personale sau ale unei societăți comerciale într-un „cont colector” pentru validarea unei rambursări și nici nu va cere transmiterea datelor bancare complete prin telefon, e-mail sau aplicații de mesagerie”, subliniază Poliția Română.
