Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare primește premiul GOLD ESO Angels pentru tratamentul AVC - 2 ore în urmă
Meci fără bătăi de cap pentru „zimbri” - 3 ore în urmă
Clipa de natură - 4 ore în urmă
Copii răsplătiți cu insigne de „Polițiști juniori” la Tăuții Măgherăuș - 4 ore în urmă
Controale ale polițiștilor împreună cu reprezentanți ai RAR în Baia Sprie, soldate cu amenzi de peste 8.000 de lei - 5 ore în urmă
Două cadre didactice de la Școala Gimnazială „Ioan Slavici” Tăuții de Sus au descoperit noi perspective educaționale, în cadrul sesiunii de formare din Turcia - 7 ore în urmă
Transport ilegal pe DJ 186. S-au confiscat peste 10 metri cubi de lemne - 7 ore în urmă
Artistul fotograf Tudorel Ilie a expus la Palatul Cotroceni în cadrul „Săptămânii Europene” - 8 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Relația corp–minte la copilul mic – ce nu vedem, dar se simte în fiecare zi - 8 ore în urmă
Frumusețea Ideii (foileton 1) - 8 ore în urmă
Clipa de natură
După cum am promis, am revenit cu o continuare a seriei noastre despre biodiversitatea din Baia Mare, un foileton dedicat păsărilor și plantelor alături de care trăim. După ce în numărul anterior v-am prezentat o specie de rață, Rața Mare, care își face cuibul pe Săsar și în lacurile din apropiere, astăzi ne oprim asupra unei rațe mai puțin cunoscute, dar la fel de interesante: Rața Mică.
Adevărul este că trăim într-o lume mult prea grăbită, plină de preocupări cotidiene, și de multe ori ne pierdem în știri despre conflicte, crize sau probleme personale, uitând să observăm ce se întâmplă chiar lângă noi. Totuși, privind natura cu atenție, chiar și pentru câteva minute, putem descoperi ritmuri și detalii care ne pot scăpa de viața agitată. Observarea păsărilor sau a altor vietăți din oraș ne oferă o pauză, un moment de concentrare și claritate, fără ca natura să ceară ceva în schimb.
Rața mică (Anas crecca)
Rața mică este cea de-a doua specie de rață ca prezență numerică pe râul Săsar. Este mai puțin numeroasă decât Rața mare, dar poate fi observată fără dificultate, mai ales în momentele când se află în apropierea grupurilor de Rață mare. Nu este dificil de observat deoarece dimensiunile sale reduse o fac distinctă. Lungimea corpului este de doar 34–38 cm, iar greutatea variază între 200 și 400 g.
Masculul iese mai ușor în evidență. Are capul maroniu cu o pată caracteristică de culoare verde metalic în formă de virgulă în jurul ochiului, care coboară până pe gât.

Femela, mai puțin surprinzătoare, are un colorit gri maroniu cu pete și dungi, destul de asemănătoare cu femela de Rață mare. Această diferențiere între sexe este tipică pentru rațe.

Rața mică este considerată o specie comună la nivel global, dar în România cuibărește într-un număr redus, fiind mai vizibilă în perioadele de toamnă și iarnă, când populațiile venite din nord se adaugă celor locale. Preferă apele puțin adânci, cu vegetație abundentă, stătătoare sau lin curgătoare. În apropierea orașului, poate fi întâlnită mai frecvent pe lacurile Călinești Oaș, Apa, Ariniș, dar și pe Someș, Lăpuș și pe Săsar.
Rața mică este omnivoră. Hrana ei este formată din material vegetal, provenit din plante acvatice sau care cresc în apropierea apei, semințe, cereale, dar și nevertebrate acvatice. Modul ei de hrănire este asemănător raței mari și al celorlalte rațe de suprafață, adaptat la resursele disponibile în mediul acvatic.

Ca și în cazul altor specii acvatice, cele mai mari amenințări vin din distrugerea și degradarea habitatelor. La acestea se adaugă vânătoarea, deranjul în locurile de iernare și de refugiu, precum și poluările accidentale. Pe Săsar, viiturile, lucrările în albie și hrănirea cu pâine sunt aspecte care pot afecta sănătatea păsărilor. Chiar dacă a devenit o obișnuință și vedem adesea bunici cu nepoți care hrănesc păsările, pentru siguranța micilor vietăți trebuie evitată hrănirea sistematică cu pâine, care le poate îmbolnăvi. Pâinea nu este un aliment potrivit, dar un pumn de semințe poate deveni o favoare.
În concluzie, rața mică rămâne o prezență constantă și ușor de observat pentru cei care se opresc să privească cu atenție. Simplul fapt de a o urmări oferă o perspectivă surprinzătoare asupra vieții din jurul nostru și ne amintește că natura nu e departe, ci chiar aici, în mijlocul orașului, așteptând să fie descoperită și înțeleasă.
Prof. Alexandru Laposi
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod vom descoperi Pescărașul albastru (Alcedo atthis), a treia specie ca prezență numerică pe râul Săsar, o pasăre mai discretă, dar la fel de fascinantă și adaptată vieții urbane. În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și :















