Recent, o statistică a plasat Teatrul Municipal Baia Mare pe penultimul loc la nivel național în ceea ce privește veniturile proprii obținute din bilete. Rezultatele au stârnit discuții aprinse în mediul online, iar mulți s-au întrebat ce reflectă aceste cifre despre activitatea și managementul instituției. În timp ce unii le interpretează ca un semn al unui management deficitar, realitatea este mai complexă și implică factori care nu se măsoară doar în bani: tradiția teatrului, repertoriul propus, legătura cu publicul și resursele disponibile.
Am avut ocazia să discut personal cu domnul Claudiu Pintican, fost manager al Teatrului municipal între august 2012 și iulie 2015, și am avut șansa să aflu perspectiva sa. A evitat reproșurile directe, precizând că respectă activitatea tuturor celor care au condus instituția, înainte și după mandatul său, și că este convins că fiecare și‑a dat silința, în funcție de circumstanțe. Zâmbind amar, mi-a mai spus că și mandatul său a fost criticat în ultimele zile în spațiul public. De aceea, ca un gest de apărare, mi-a arătat raportul său final de activitate în care sunt incluse clar rezultatele obținute și efortul depus.
Foarte pe scurt, sub conducerea sa numărul de beneficiari a crescut constant: după o scădere temporară la începutul mandatului, în perioada august–decembrie 2012, când au fost 11.456 beneficiari, teatrul a ajuns în 2013 la 31.621 și în 2014 la 38.851 de persoane implicate, cel mai mare număr din perioada analizată. Ianuarie–mai 2015 a înregistrat deja 18.909 beneficiari, arătând că trendul ascendent se menținea. Și veniturile proprii au reflectat o gestionare atentă a resurselor: de la 119.267 lei în 2012 (cinci luni), acestea au crescut la 311.450 lei în 2013 și s-au menținut la 299.091 lei în 2014, cu 133.602 lei în primele cinci luni din 2015. Creșterea constantă a capacității teatrului de a atrage surse suplimentare, de la 6,69% în 2012 la 9,50% în 2015, indică o administrare eficientă și abilitatea de a maximiza resursele disponibile. Chiar și după încheierea funcției de manager, Claudiu Pintican continuă să colaboreze cu teatrul ca actor, fiind implicat în producțiile importante ale instituției, ceea ce demonstrează că legătura cu teatrul depășește o simplă funcție administrativă și ține de pasiune și responsabilitate culturală.
Pentru a înțelege mai bine ce poate însemna un management eficient, Pintican oferă un alt exemplu relevant: Teatrul Ararat, primul teatru independent din Maramureș, fondat și condus de el. Teatrul Ararat funcționează pe bază de autofinanțare, fără sprijin extern, și a reușit să construiască proiecte culturale sustenabile, cu spectacole prezentate în țară și în străinătate, inclusiv Germania și Austria, participând la festivaluri naționale. Experiența acestui teatru arată că provocările financiare pot fi depășite prin viziune, organizare și implicare constantă.
De aceea, privind situația Teatrului Municipal Baia Mare, cred că cifrele nu spun întreaga poveste. Veniturile din bilete sunt doar un indicator, iar valoarea unei instituții culturale nu se măsoară doar în profituri, ci și în impactul artistic, în continuitatea proiectelor și în legătura cu comunitatea. Critica este necesară și constructivă, dar trebuie să fie completată cu perspectiva celor care știu ce înseamnă să conduci o instituție culturală.
Întâlnirea cu Pintican m-a făcut să înțeleg că managementul cultural presupune mult mai mult decât cifre și statistici: implică pasiune, responsabilitate și capacitatea de a inspira și de a mobiliza oamenii, fie că este vorba despre un teatru public sau unul independent. Și mai important, arată că o instituție culturală rămâne vie și relevantă atât timp cât cei care lucrează în ea cred în ceea ce fac și își asumă responsabilitatea față de comunitate.
Ce pot face eu, ca băimărean? Voi merge mai des la teatru și astfel voi susține direct efortul artiștilor și al celor care conduc instituțiile culturale. Fiecare bilet cumpărat, fiecare spectacol văzut reprezintă un gest concret de susținere, care contribuie la menținerea vie a artei în comunitate și la recunoașterea valorii muncii depuse, indiferent de cifrele din statistici. Participând și implicându-mă activ, pot să fiu parte dintr-o cultură vie, care inspiră, educă și unește oamenii din Baia Mare.
Vasile Petrovan
