Mănăstirea Bârsana, în sărbătoare: Va avea loc Slujba de târnosire a Paraclisului de la demisolul bisericii - 56 minute în urmă
Unde liturghisesc ierarhii Maramureșului și Sătmarului în perioada 28 – 30 iunie - 3 ore în urmă
Caravana Filmelor TIFF se întoarce la Casa din Vale Breb - 3 ore în urmă
27 iunie 1953, s-a stins episcopul Ioan Suciu martir al credinței - 3 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XIX) - 3 ore în urmă
Prognoză meteo pentru Maramureș, sâmbătă 27 iunie 2026 - 4 ore în urmă
„Târgul de Sânziene” din Târgu Lăpuș a adus în prim-plan tradiția și meșteșugurile Țării Lăpușului - 14 ore în urmă
Noul terminal al Aeroportului Internațional Maramureș va fi inaugurat marți, 30 iunie - 16 ore în urmă
Baia Mare devine, pentru o săptămână, capitala biodiversității urbane printr-un proiect Erasmus internațional - 17 ore în urmă
Bogdan Loghina de la ACS Dragonul Baia Mare, calificat oficial ca antrenor de Taekwon-do ITF - 17 ore în urmă
Ce trebuie să știe maramureșenii care lucrează în străinătate
Într-un județ precum Maramureșul, unde munca peste hotare a devenit, pentru mulți, o necesitate și nu doar o opțiune, relația cu statul român nu se încheie odată cu plecarea din țară. Dincolo de dorul de casă și de efortul de a construi un trai mai bun în străinătate, există și o realitate mai puțin discutată, legată de responsabilitatea fiscală.
Mulți maramureșeni câștigă bani în afara granițelor, fie că vorbim despre muncă sezonieră, contracte pe termen lung sau activități independente. Însă, chiar dacă veniturile sunt obținute în alte state, obligația de a le declara în România continuă să existe pentru cei care au rezidență fiscală aici. Acest lucru se face prin Declarația Unică, un document care, deși pare birocratic, este de fapt cheia prin care fiecare contribuabil își clarifică situația față de stat.
Problema nu este neapărat lipsa dorinței de conformare, ci mai degrabă lipsa de informare. Pentru mulți români plecați, sistemul fiscal din țară pare complicat sau îndepărtat de realitatea lor zilnică. Totuși, regulile sunt destul de clare: veniturile trebuie declarate anual, iar termenul limită, de regulă în luna mai, nu este unul orientativ. Întârzierea poate aduce penalități, iar acestea se adaugă unei poveri deja existente.
Un alt aspect important este legat de modul în care sunt taxate aceste venituri. Impozitul aplicat este, în general, de 10%, iar în anumite condiții se poate datora și contribuția la sănătate. În același timp, legislația încearcă să evite dubla impozitare, ceea ce înseamnă că sumele deja taxate în străinătate pot fi luate în calcul, astfel încât oamenii să nu plătească de două ori pentru același venit.
Dintr-o perspectivă mai largă, această obligație fiscală spune și o poveste despre legătura continuă dintre românii din diaspora și țară. Chiar dacă distanța este mare, există un fir administrativ care îi leagă în continuare de România. Iar respectarea acestor reguli nu ține doar de evitarea sancțiunilor, ci și de o formă de responsabilitate civică. În fond, munca în străinătate aduce beneficii nu doar celor plecați, ci și comunităților din care provin. Tocmai de aceea, o mai bună informare și o abordare mai simplă a obligațiilor fiscale ar putea transforma această relație dintr-una percepută ca o povară într-una firească, bazată pe corectitudine și echilibru.
Vasile Petrovan











