30 de ani fără Sergiu Celibidache. O eternitate cu muzica lui - 10 minute în urmă
De Ziua Maramureșului: Intrare liberă la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare - 39 minute în urmă
Diplomă de Excelență pentru Ansamblul Folcloric „Mara”, la Festivalul Internațional „Ceahlăul” - 47 minute în urmă
„Maramureșul academic”: Expoziție de carte dedicată Zilei Naționale a Maramureșului la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 54 minute în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: De ce te îmbolnăvești sau te simți copleșit exact când începe concediul? - 1 oră în urmă
Educație prin joc și prietenie: Activități interactive pentru copiii vulnerabili din Baia Mare - 1 oră în urmă
Muzică, tradiții și voie bună: Se organizează „Joc în sat” la Chechiș - 2 ore în urmă
Expoziția doctoranzilor în Arte Vizuale, deschisă la Colonia Pictorilor din Baia Mare - 2 ore în urmă
„Ecouri din Mină”, expoziție dedicată memoriei mineritului maramureșean, deschisă la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare - 2 ore în urmă
Pintea Viteazul, sărbătorit la Jandarmeria Maramureș: PS Iustin va oficia slujba de resfințire a ansamblului statuar - 2 ore în urmă
23 martie 1949, s-a născut Mircea Vintilă
Pe 23 martie îl sărbătorim pe Mircea Vintilă, unul dintre numele importante ale muzicii folk din România, un artist care, de peste cinci decenii, spune povești prin cântec și păstrează viu farmecul unei lumi care pare, uneori, uitată. Născut în 1949, în București, a crescut într-o perioadă în care muzica era, pentru mulți tineri, o formă de libertate. A studiat muzica încă din copilărie, la clasa de violă, dar viața l-a ghidat și spre o altă carieră, absolvind Institutul de Construcții. Cu toate acestea, chemarea scenei a fost mai puternică.
Anii ’70 l-au prins în mijlocul unei generații care avea să definească folkul românesc. A cântat în cluburi studențești, pe scene improvizate dar pline de emoție, și a fost prezent în celebrul fenomen cultural Cenaclul Flacăra, unde muzica, poezia și spiritul epocii se întâlneau în fața publicului. Primele sale succese nu au întârziat să apară. Cântece precum „Lordul John”, pe versuri de George Coșbuc, sau „Bade Ioane”, inspirat din creația lui Tudor Arghezi, i-au adus premii importante și l-au făcut cunoscut în toată țara. A fost unul dintre artiștii care au reușit să transforme poezia în muzică accesibilă și emoționantă.
În 1976 își face debutul discografic, iar anii următori vin cu albume care îi conturează stilul cald, nostalgic, dar și atent la realitatea din jur. După 1990, cariera lui capătă o nouă dimensiune. Alături de Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici, pune bazele grupului Pasărea Colibri, un proiect care a rămas în memoria publicului prin concerte și albume de mare succes. A fost o perioadă de efervescență artistică, cu turnee în țară și în străinătate și cu o legătură puternică între artiști și public.
În paralel, Mircea Vintilă nu a renunțat la drumul său solo. Albume precum „Madama de pică” sau „Toți într-o barcă” arată un artist care știe să se reinventeze, fără să-și piardă identitatea. A colaborat cu muzicieni din generații diferite și chiar cu artiști din alte stiluri, demonstrând că folkul poate merge mai departe, adaptându-se vremurilor. Un lucru esențial de spus despre el este că nu aparține doar trecutului.

Mircea Vintilă continuă să urce pe scenă și astăzi, susținând concerte în toată țara, adesea alături de trupa sa, Brambura, sau în proiecte speciale. Publicul său este variat: de la cei care l-au ascultat în tinerețe până la tineri care descoperă acum muzica folk. De-a lungul timpului, a colaborat și cu artiști mai tineri, precum Alexandra Ușurelu, semn că muzica lui continuă să creeze punți între generații. Concertele sale nu sunt doar recitaluri, ci întâlniri pline de emoție, în care publicul cântă împreună cu artistul.
Astăzi, la aniversarea sa, rămâne un simbol al unei muzici sincere. Nu a urmărit niciodată moda, ci a ales să spună povești simple, despre oameni și timp. Iar poate tocmai de aceea cântecele lui nu îmbătrânesc.
Sursa FOTO: Facebook Mircea Vintilă
Vasile Petrovan














