Share
Omar Yaghi, laureat al Premiului Nobel 2025, a construit o mașină care extrage 1.000 de litri de apă din aer în fiecare zi

Omar Yaghi, laureat al Premiului Nobel 2025, a construit o mașină care extrage 1.000 de litri de apă din aer în fiecare zi

Pe zi ce trece, apa devine o resursă mai prețioasă decât petrolul, dar o descoperire științifică parcă desprinsă din literatura SF promite să rezolve definitiv problema. Este vorba de obținerea apei potabile direct din aer. Nu din nori, nu prin ploaie artificială, nu prin condensatoare industriale uriașe, ci printr-un material inteligent, capabil să stocheze vaporii invizibili din atmosferă și să îi transforme în apă curată.

În centrul acestei revoluții se află chimistul de origine iordaniană Omar Yaghi, laureat Nobel pentru Chimie 2025, profesor la University of California, Berkeley și unul dintre cei mai influenți cercetători în domeniul materialelor avansate.

Nobel Prize for Chemistry

Presa internațională, de la BBC la The New York Times și Nature, a relatat în repetate rânduri despre munca sa revoluționară în domeniul structurilor metal-organice, cunoscute sub numele de MOF (Metal-Organic Frameworks). Aceste materiale par aproape magice. La nivel microscopic, ele sunt alcătuite dintr-o rețea de noduri metalice conectate prin molecule organice, formând o structură extrem de poroasă. Dacă am putea desfășura suprafața internă a unui singur gram de MOF, aceasta ar acoperi o suprafață comparabilă cu un teren de fotbal. Practic, sunt niște „bureți” moleculari ultraperformanți.

Ideea este simplă, dar genială. Noaptea, când temperaturile scad și umiditatea relativă crește chiar și în zonele deșertice, materialul MOF absoarbe vaporii de apă din aer. Ziua, sub acțiunea căldurii solare, materialul eliberează apa acumulată, care este apoi colectată sub formă lichidă. Nu este nevoie de electricitate. Nu este nevoie de conducte sau de infrastructură complicată. Doar aer și soare.

Într-un test realizat în deșertul din Arizona, echipa lui Yaghi a demonstrat că un dispozitiv de dimensiuni reduse putea produce apă chiar și la o umiditate de doar 10–20%, condiții considerate extrem de dificile. Ulterior, cercetările au arătat că randamentul poate fi crescut semnificativ prin optimizarea materialelor.

Potrivit rapoartelor publicate de United Nations și World Health Organization, peste două miliarde de oameni nu au acces constant la apă potabilă sigură. Seceta, schimbările climatice, poluarea și creșterea populației agravează această criză. În multe regiuni, soluțiile existente sunt costisitoare și energofage. Desalinizarea apei marine necesită infrastructură industrială și consum mare de energie, iar transportul apei pe distanțe lungi implică costuri logistice uriașe. În plus, forajele pentru apă subterană nu sunt întotdeauna posibile și pot duce la epuizarea stratelor acvifere.

Tehnologia MOF schimbă complet perspectiva. În loc să căutăm apa sub pământ sau în oceane, o extragem direct din atmosferă, o sursă care, la nivel global, conține trilioane de litri de apă sub formă de vapori. Imaginați-vă sate izolate din Africa sau Asia care nu mai depind de cisterne sau de ajutoare externe. Imaginați-vă tabere pentru refugiați unde apa poate fi produsă local și zilnic. Imaginați-vă intervenții rapide în urma dezastrelor naturale, unde infrastructura este distrusă, dar aerul și soarele rămân disponibile.

Presa științifică a subliniat faptul că avantajul major al sistemului este autonomia. Dispozitivele pot fi scalate de la unități mici pentru uz casnic până la instalații comunitare. Mai mult, cercetările continuă pentru a face materialele mai eficiente, mai durabile și mai accesibile. Costurile de producție scad pe măsură ce tehnologia evoluează, iar interesul companiilor private pentru comercializare este deja în creștere.

Poate cea mai impresionantă parte a acestei invenții nu este doar aspectul tehnic, ci schimbarea de mentalitate pe care o propune. Timp de secole, omenirea a privit apa ca pe o resursă legată de geografie, de râuri, lacuri, izvoare, oceane. Acum, descoperim că cerul însuși este un rezervor invizibil. Iar faptul că sistemul funcționează fără electricitate îl face extrem de relevant într-o epocă în care tranziția energetică este o prioritate globală. Este o tehnologie care se aliniază perfect cu obiectivele de dezvoltare durabilă promovate la nivel internațional.

Omar Yaghi, a professor at the University of California, Berkeley (UC Berkeley) and last year's Nobel laureate in Chemistry. Courtesy of Yonhap News.

În esență, ceea ce a făcut Omar Yaghi și echipa sa este să transforme aerul într-o sursă directă de viață. Nu este doar o invenție tehnologică. Este o promisiune. Promisiunea că lipsa apei nu trebuie să fie o condamnare geografică. Promisiunea că știința poate oferi soluții elegante la probleme aparent imposibile. Promisiunea că viitorul resurselor vitale nu se află doar în adâncul pământului sau în oceane, ci chiar în jurul nostru, în fiecare respirație.

Dacă această tehnologie va fi implementată la scară largă, este foarte posibil ca, în curând, ideea de criză globală a apei să fie privită ca o etapă depășită a istoriei. Iar apa… să devină, din nou, un drept universal accesibil tuturor.

Vasile Petrovan


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.







Lasă un comentariu