Tractoare la Bruxelles și negocieri în culise: miza uriașă a acordului UE–Mercosur

Uniunea Europeană se află din nou în fața uneia dintre cele mai controversate decizii comerciale din ultimele decenii. După peste 25 de ani de negocieri, acordul de liber schimb dintre UE și Mercosur, considerat unul dintre cele mai mari tratate comerciale din lume, a fost amânat pentru luna ianuarie, pe fondul protestelor masive ale fermierilor la Bruxelles și al opoziției deschise venite din partea unor state-cheie, precum Franța și Italia. Deși Comisia Europeană susține că acordul este esențial pentru viitorul economic al Uniunii, criticii avertizează că acesta riscă să submineze agricultura europeană în favoarea intereselor industriale.

Comerțul UE–Mercosur: cifre, mize și dimensiuni globale

Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Mercosur leagă peste 700 de milioane de consumatori din Europa și America de Sud. UE lucrează în prezent la adoptarea acordului comercial UE–Mercosur, care ar crea una dintre cele mai extinse zone de liber schimb din lume.

Mercosur – Piața Comună Sudică – este un bloc comercial sud-american înființat în 1991, având ca membri cu drepturi depline Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Venezuela a aderat în 2012, însă calitatea sa de membru a fost suspendată în 2017. În decembrie 2012 a fost semnat Protocolul de aderare a Boliviei la Mercosur, document aflat în prezent în proces de ratificare de parlamentele statelor membre.

Împreună, cele patru state Mercosur formează a șasea economie a lumii, cu o populație de aproximativ 270 de milioane de locuitori. Toate statisticile utilizate în cadrul negocierilor UE se referă la aceste patru țări cu drepturi depline.

De ce se opun fermierii: reguli diferite, prețuri mai mici

În centrul opoziției fermierilor europeni se află diferența majoră de reglementare dintre agricultura UE și cea sud-americană. Producătorii din Mercosur nu sunt supuși acelorași restricții stricte privind protecția mediului, bunăstarea animalelor, utilizarea pesticidelor și siguranța alimentară, ceea ce le permite să producă la costuri mult mai mici. Drept consecință, produsele agricole sud-americane pot ajunge pe piața europeană la prețuri semnificativ mai reduse, exercitând o presiune uriașă asupra fermierilor din UE.

Pentru organizațiile agricole, anunțul Comisiei Europene privind amânarea semnării acordului este perceput drept o victorie obținută prin presiunea străzii. Sindicatele agricole estimează că aproximativ 11.000 de fermieri din întreaga Europă au participat la protestele de joi de la Bruxelles, dintre care circa 4.000 au venit doar din Franța. Poliția a raportat un număr mai mic, de aproximativ 7.300 de participanți, însă amploarea mobilizării rămâne incontestabilă.

Mesajul transmis liderilor europeni nu a fost unul anti-comerț, ci pro-echitate. „Suntem pentru comerț, dar pentru comerț corect”, au repetat reprezentanții fermierilor, cerând standarde egale de producție și controale stricte asupra importurilor din afara UE.

Un acord considerat profund dezechilibrat

Acordul de liber schimb cu Mercosur este văzut de numeroase organizații agricole drept profund dezechilibrat. Statele sud-americane sunt exportatori majori de soia, carne de vită și carne de pasăre, produse extrem de sensibile pentru piața europeană.

Organizațiile agricole din Belgia, Franța și Germania avertizează că aceste importuri nu respectă aceleași standarde ridicate impuse fermierilor europeni. „Acordul este fundamental nedrept și subminează competitivitatea agriculturii europene”, au transmis liderii organizațiilor Boerenbond și FNSEA, care acuză Comisia Europeană că riscă să sacrifice agricultura în numele liberalizării comerțului.

Europa, divizată: industrie versus agricultură

La nivel politic, acordul UE-Mercosur fracturează Uniunea Europeană. Germania și Spania, economii puternic industrializate, susțin încheierea rapidă a acordului, văzut ca o oportunitate majoră pentru exporturile de autoturisme, echipamente industriale și tehnologie. Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat optimismul la începutul summitului, sperând într-o finalizare rapidă a negocierilor. În schimb, Franța se opune ferm semnării acordului în forma actuală.

Președintele Emmanuel Macron a avertizat că agricultura europeană ar fi sacrificată pentru interese comerciale, cerând garanții solide și aplicabile. Italia a adoptat o poziție similară, solicitând protecții suplimentare pentru fermieri.

Poziția României: sprijin cu rezerve depășite

În acest context tensionat, președintele României, Nicușor Dan, s-a declarat favorabil acordului, subliniind însă că sprijinul României a venit după consultări cu agricultorii români și după clarificarea unor rezerve inițiale. „Este un acord foarte util pentru Europa și pentru România. Am avut rezerve, ca și alți lideri europeni, dar acestea au fost depășite în urma discuțiilor cu agricultorii”, a declarat Nicușor Dan.

Cu toate acestea, fermierii români prezenți la protestele de la Bruxelles rămân sceptici, temându-se că acest acord va genera pierderi economice semnificative.

Un răgaz, nu o soluție

Amânarea semnării acordului până în luna ianuarie oferă un răgaz temporar, dar nu rezolvă conflictul de fond. UE se află prinsă între nevoia de a-și consolida poziția comercială globală și obligația de a-și proteja fermierii, un sector deja vulnerabil în fața costurilor ridicate și a reducerilor anunțate pentru Politica Agricolă Comună.

Acordul UE–Mercosur rămâne astfel un simbol al unei Europe divizate, în care interesele industriale și cele agricole se ciocnesc frontal, iar decizia finală riscă să redefinească viitorul agriculturii europene.

Vasile Petrovan