Șase locuri pe podium într-un an - 1 oră în urmă
Bruxelles-ul vrea o rețea de socializare proprie, dar cu reguli suspecte - 3 ore în urmă
Lucrări la rețeaua de canalizare pe mai multe străzi din Baia Mare - 4 ore în urmă
S-a semnat contractul pentru Complexul de agrement acvatic Câmpul Tineretului din Baia Mare - 5 ore în urmă
Tragedie care îngheață sângele: trei surori s-au sinucis după ce au fost atrase într-un joc online - 5 ore în urmă
CS Minaur începe returul cu un joc acasă - 7 ore în urmă
C.S.S. Baia Sprie, rezultate de excepție la Cupa Continentală SEEC & Campionatul Balcanic de Schi Fond de la Predeal - 7 ore în urmă
Programul lunii februarie la Teatrul Ararat Baia Mare - 8 ore în urmă
Ierarhii Maramureșului și Sătmarului, prezenți la Adunarea Națională Bisericească - 8 ore în urmă
Performanțe remarcabile pentru elevii Palatului Copiilor Baia Mare la Concursul Național de Schi „Bucuriile Zăpezii” din Vatra Dornei - 8 ore în urmă
Gânduri de seară – Pentru cei ce știu să asculte
Seara are un fel aparte de a ne dezbrăca de armuri. Sub lumina ei blândă, rămânem mai puțin preocupați să părem și mai dispuși să fim. Atunci se strecoară adevărul că nu suntem puternici pentru că nu ne frângem, ci pentru că îndrăznim să ne recunoaștem fisurile.
Fragilitatea nu este o slăbiciune, deși a fost mult timp confundată cu ea. Slăbiciunea închide, fragilitatea deschide. Slăbiciunea se apără, fragilitatea se lasă văzută. Societatea ne învață să fim duri, impermeabili, invulnerabili, și de aceea, a simți profund devine un act de curaj. Un gest aproape subversiv.
Sunt oameni care poartă în ei o sensibilitate atât de vie, încât pare uneori că lumea îi rănește mai ușor. Dar tocmai această deschidere îi face capabili de o înțelegere mai adâncă. Ei nu trec grăbiți pe lângă durere, nici pe lângă frumusețe. Le simt pe amândouă cu aceeași intensitate. Și, în tăcere, plătesc prețul pentru asta.
A-ți asuma vulnerabilitatea înseamnă să accepți că poți fi rănit, dar să alegi, totuși, să nu te închizi. Înseamnă să spui „simt” într-o lume care preferă „rezist”. Înseamnă să lași emoția să te traverseze, fără a o îngropa sub explicații sau ironii. Nu este ușor. Este, poate, una dintre cele mai dificile forme de putere.
Fragilitatea este locul unde se naște empatia. Numai cel care știe cum doare poate recunoaște durerea în celălalt. Numai cel care a tremurat în fața propriilor temeri poate oferi o mână caldă, nu un sfat rece. Acolo, în această vulnerabilitate împărtășită, oamenii devin mai puțin străini unii de alții.
Seara ne amintește că nu trebuie să fim invincibili pentru a fi întregi. Că uneori, cea mai mare forță este să rămâi deschis, chiar și după ce ai fost rănit. Să continui să simți, să iubești, să speri, în ciuda tuturor motivelor de a te retrage.
Poate că adevărata putere nu stă în cât de tare ne închidem, ci în cât de adânc îndrăznim să trăim. Iar fragilitatea, departe de a ne slăbi, ne așază mai aproape de ceea ce suntem cu adevărat: ființe vii, sensibile, capabile de o forță tăcută, dar profundă.
Vasile Petrovan















