Caravana Tinerilor Creștini Ortodocși continuă în Maramureș și adună sute de tineri în jurul credinței și prieteniei - 19 minute în urmă
Cinema sub cerul liber la Breb - 50 minute în urmă
„Memorie și opresiune” – expoziție de grafică inspirată din mărturiile Memorialului Victimelor Comunismului, vernisată la Sighet - 1 oră în urmă
Prognoză meteo Maramureș, marți 14 iulie 2026 - 2 ore în urmă
14 iulie1939, s-a născut profesorul, etnologul și folcloristul Pamfil Bilțiu - 2 ore în urmă
Ansamblul „Hori și joc” al Palatului Copiilor Baia Mare, apreciat la Festivalul Internațional de Folclor „Carpatica Deva” - 14 ore în urmă
Atelierele de vacanță au debutat la Muzeul Satului din Baia Mare cu olărit, lecții de siguranță și incursiuni în tradițiile satului - 14 ore în urmă
„August Cultural 2026” la Sighetu Marmației, o lună plină de evenimente - 16 ore în urmă
,,Alege ARHITECTURA!”: creativitate și sustenabilitate la Colegiul de Arte din Baia Mare - în urmă
Unirea Șișești, vicecampioană pe cluburi la Cupa României la Skandenberg; 26 de medalii pentru sportivii maramureșeni - în urmă
Armata cumpără, economia pierde – ce reprezintă clauza offset
România cheltuie miliarde pe armament de ultimă generație, dar uită să aplice legea care i-ar fi adus economiei beneficii uriașe. Blocul Național Sindical (BNS) a semnalat faptul că Ministerul Apărării Naționale a alocat între ianuarie 2024 și iulie 2025 peste 8,3 miliarde de euro pentru achiziții de tehnică militară, însă clauza de tip „offset” – menită să transforme aceste contracte în investiții și transfer de tehnologie pentru industria locală – a fost practic ignorată.
Rezultatul? Aproximativ 1,7 miliarde de euro care ar fi trebuit să intre în economia României au fost pierduți. Fără centre de cercetare noi, fără linii de producție modernizate, fără beneficii industriale reale – în ciuda faptului că unele contracte, precum cele pentru obuzierele K9 Thunder, prevăd producție parțială în țară, aceasta nu acoperă nici pe departe potențialul generat de offset.
BNS atrage atenția că legea prevede clar: orice contract militar de amploare trebuie să genereze investitii colaterale pentru economia internă. În realitate, majoritatea achizițiilor nu au adus nimic concret. „În loc ca miliarde de euro să se transforme în oportunități pentru companiile românești și în venituri suplimentare la buget, statul a preferat să lase totul în afara țării. Și apoi se plânge că nu sunt bani și taie de la salarii și de la oameni”, subliniază sindicaliștii.
Chiar și așa, apar câteva „semne pozitive”: fabrici și linii de asamblare pentru echipamente militare au fost deschise sau modernizate, dar acestea reprezintă doar o picătură în oceanul cheltuielilor. Offsetul, mecanismul legal care ar fi garantat investiții de circa 1,7 miliarde de euro, rămâne neaplicat.
Ministerul Apărării se apără, vorbind despre „angajamentul față de securitatea națională” și listând contracte impresionante: 54 de obuziere K9 Thunder, 32 de avioane F-35, zeci de acorduri semnate prin NATO. Însă, deși România se înarmează, economia rămâne dezarmată.
Practic, miliarde de euro cheltuiți fără offset înseamnă pierderi pentru țară: locuri de muncă ratate, companii românești care nu au beneficiat de transfer de tehnologie și venituri fiscale care nu s-au materializat.
Iar printre toate aceste cifre și argumente, ministrul Ionuț Moșteanu tace. Liderul politic care altădată ridica vocea împotriva „risipirii banului public” și „incompetenței guvernanților” rămâne acum tăcut, lăsând impresia că problema nu există. O tăcere cu tâlc, care vorbește mai mult decât o mie de declarații.
Între timp, șeful Comisiei de Apărare – organism parlamentar cu rol de control și supraveghere asupra Ministerului Apărării – deputatul Mihai Weber, circulă cu un Mercedes de 140.000 de euro, absent din declarația de avere. Mașina a fost achiziționată printr-un magazin sătesc din Buduhala, o localitate cu aproximativ 900 de locuitori, care în 2024 a raportat un profit de numai 3.500 de euro.
Concluzie amară: România poate să se înarmeze cât vrea, dar dacă offsetul rămâne neaplicat, miliardele pleacă fără să aducă nimic înapoi în economie. Câteva fabrici și linii de producție nu pot compensa 1,7 miliarde de euro pierduți, bani care ar fi putut stimula industria și crea locuri de muncă.
Vasile Petrovan










