ISU Maramureș a avut anul trecut o medie de 29 de intervenții pe zi - 3 ore în urmă
Elevii de la Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Baia Sprie, rezultate promițătoare la etapa națională a Concursului Internațional „Young Car Mechanic” - 3 ore în urmă
În Târgu Lăpuș va avea loc a V-a ediție a concertului de pricesne „Lumină pentru suflet de creștin” - 4 ore în urmă
CS Minaur, amical cu Unirea Dej înainte de primul meci oficial din acest an - 4 ore în urmă
Nicușor Dan și Donald Trump, dialog la Washington în cadrul Consiliului pentru Pace - 5 ore în urmă
Cultură și tradiție la Centrul Rivulus Pueris din Baia Mare: elevi și profesori de pe ambele maluri ale Prutului au susținut manifestări cultural-artistice - 6 ore în urmă
Doi răniți după ce o mașină s-a lovit de un gard - 6 ore în urmă
Ultimul test pentru CSM Sighet înaintea reluării campionatului – victorie cu o colegă de serie - 7 ore în urmă
Despre adversara cu care CS Minaur își va juca, în deplasare, calificarea în sferturile EHF European League - 8 ore în urmă
Dr. Teodor Ardelean și Alina Lemnean au reprezentat Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” la evenimentul „CIVIC – VIITOR” - 8 ore în urmă
Intrarea în Ierusalim – Povestea Floriilor
Floriile, sărbătoare semnificativă pentru creștini, sunt adânc înrădăcinate în tradiție și istorie. Deși denumirea „Floriile” ar putea evoca o legătură cu mitologia romană, unde Flora, zeița florilor și a rodirii, era venerată în cadrul serbărilor primăvăratice, sensul acestei sărbători a evoluat în creștinism, având o semnificație mai profundă, legată de evenimentul biblic al Intrării Mântuitorului în Ierusalim.
Această zi comemorează momentul când Iisus Hristos, călărind pe un măgar, a intrat în Ierusalim, iar mulțimile îl întâmpinau cu ramuri de palmier, strigând „Osana!” și recunoscându-l ca Regele lor. Intrarea Mântuitorului în cetatea sfântă este un simbol al smereniei și al păcii, spre deosebire de un conducător pământesc, care ar fi intrat în cetate pe un cal, simbol al războiului și al puterii. Măgarul, animalul blând și modest, subliniază umilința și iubirea lui Hristos pentru oameni.
Desigur, se știe că „Floriile” sunt strâns legate și de tradițiile bizantine, care au influențat evoluția obiceiurilor religioase. În Constantinopolul medieval, începând cu secolul al X-lea, demnitarii erau răsplătiți cu ramuri de palmier și flori frumos mirositoare, ca simbol al respectului și recunoașterii autorității divine. Aceste obiceiuri s-au răspândit treptat și în restul lumii ortodoxe și catolice.
Deși în relatările biblice din Evanghelia după Matei (21, 8) nu se menționează direct florile, ci doar ramuri și haine, simbolismul florilor a pătruns în tradiția Floriilor, având un rol central în manifestările de bucurie și înnoire a naturii. În multe culturi ortodoxe, florile sunt folosite pentru a înfrumuseța bisericile și pentru a fi binecuvântate de preot, iar credincioșii își iau ramuri de salcie, simbolizând victoria vieții asupra morții, pentru a le păstra ca amintire.
Istoria acestei sărbători arată cum o tradiție păgână, legată de cultul zeiței Flora, a fost transformată în semnificația creștină a Floriilor, iar numele „Floriile” nu se referă doar la florile în sine, ci și la „înflorirea” spirituală a credincioșilor care întâmpină intrarea Mântuitorului în Ierusalim.
Astfel, Floriile nu sunt doar o sărbătoare a primăverii, ci și o zi de reflecție asupra sacrificiului lui Iisus Hristos, un moment de pregătire pentru Paște, care aduce speranță și mângâiere, încurajând credincioșii să pășească în lumină și înviere. Este o zi a bucuriei și a înnoirii spirituale, în care „Osana” răsună din inimile tuturor celor care-L primesc pe Mântuitorul.
Vasile Petrovan















