Daruri și surprize pentru copiii din Fărcașa cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului - 57 minute în urmă
Medalii pentru majoretele Colegiului Național „Gheorghe Șincai” la concursul organizat la Seini - 2 ore în urmă
Weekend cu fotbal din ligile 4 și 5 - 2 ore în urmă
A murit Sanda Țăranu, una dintre cele mai iubite crainice ale TVR - 3 ore în urmă
Măsuri și sfaturi pentru minivacanță în siguranță - 4 ore în urmă
45 de ani de la inaugurarea Muzeului Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș” - 5 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 30 mai 2026 - 6 ore în urmă
Eleva Denisa-Andra Remeș din Maramureș, printre cei trei bursieri BookLand desemnați la nivel național - 15 ore în urmă
5 greșeli pe care să le eviți când îți alegi fondul de ten - 16 ore în urmă
Walter și Coralia Übelhart transformă Băiuțul în capitala silvoterapiei din Europa - 16 ore în urmă
Ucraina refuză să recunoască oficial limba română
Într-un gest care sfidează principiile de reciprocitate și respect față de minorități, autoritățile de la Kiev refuză să instituie o Zi a Limbii Române în Ucraina, în ciuda solicitărilor repetate ale comunității românești. În contrast, România a demonstrat deschidere și respect, stabilind prin Legea nr. 213/2018 o Zi a Limbii Ucrainene, celebrată anual la 9 noiembrie.
Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa a adresat o scrisoare deschisă președintelui Volodimir Zelenski și premierului Denis Șmîgal, solicitând recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române pe 31 august. Deși Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) a organizat în februarie 2024 o discuție deschisă în care s-a susținut unanim această propunere, până în prezent nu s-a concretizat nicio decizie.
Mai mult, autoritățile ucrainene tergiversează implementarea deciziei guvernamentale din 16 noiembrie 2023, care prevede înlocuirea termenului „limbă moldovenească” cu „limbă română”. În pofida adoptării oficiale a acestei hotărâri, manualele școlare și instituțiile continuă să utilizeze vechea denumire, sfidând astfel identitatea lingvistică a românilor din Ucraina.
Această atitudine a Kievului ridică semne de întrebare privind angajamentul său față de valorile europene și drepturile minorităților. În timp ce România și Republica Moldova au fost printre cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia, oferind ajutor umanitar, sprijin diplomatic și economic, autoritățile ucrainene continuă să manifeste o lipsă de deschidere în raport cu drepturile comunității românești.
Comunitatea românească din Ucraina nu cere favoruri speciale, ci respectarea unui principiu fundamental al drepturilor minorităților. Prin refuzul de a adopta o măsură similară cu cea a României, Ucraina își subminează propriile aspirații europene. Este paradoxal ca un stat care dorește integrarea în Uniunea Europeană să trateze cu indiferență și lipsă de transparență drepturile unei comunități care vorbește o limbă oficială a UE.
În concluzie, atitudinea autorităților de la Kiev reflectă o lipsă de respect față de comunitatea românească din Ucraina și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul țării față de valorile europene și drepturile minorităților.
Vasile Petrovan












