De ce se încălzește din nou România. Explicația pe înțelesul tuturor - 9 ore în urmă
Dunărea își dezvăluie secretele: epave naziste, muniție, un pod roman și rămășițe de mamut ies de sub ape - 10 ore în urmă
„Noroc bun!” a răsunat din nou la Baia Sprie. Parada asociațiilor miniere din România și Slovacia - 11 ore în urmă
15 august, între credință și tradiție. De ce aceeași sărbătoare poartă mai multe nume - 14 ore în urmă
Așa arată Sfânta Maria Mare la Moisei: o mănăstire veche de secole și o tradiție care continuă să adune generații întregi în jurul ei - 15 ore în urmă
Mese de ping-pong, montate în zonele de joacă de pe malul Săsarului în Baia Mare. Vor urma și altele - 17 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXVI) - 18 ore în urmă
Maramureșul, prezent la Catedrala „Sfânta Maria” din Cleveland, SUA. „Comorile Izei”, alături de românii din diaspora - 18 ore în urmă
Oaspeți din Bruxelles și Slovacia, la „Dorul pâinii de Acasă”. Tradițiile Maramureșului, descoperite la Muzeul Satului din Baia Mare - 19 ore în urmă
O nouă carte despre istoria mineritului din Baia Sprie. Gheorghe Muntean continuă povestea unei lumi care a definit orașul - 20 de ore în urmă
Tradiții și superstiții în noaptea de Sânziene
În fiecare an, între 23-24 iunie, în popor este sărbătorită Noaptea de Sânziene. Tradiția spune că atunci se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu cea pământeană. Din seria obiceiurilor legate de această zi face parte și tradiția băii de solstițiu sau de ziua Sf. Ioan Botezatorul. Aceasta se face într-o apă curgătoare și se consideră că spală toate nenorocirile și supărarile anului trecut, precum și că ajută ca să se împlinească toate dorințele în următorul an. În această noapte, ca și în noaptea de Crăciun, se spune că animalele stau de vorbă. Cine le pândește, le poate înțelege graiul și poate afla multe taine. Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Sânziene prin ușa deschisă sau prin fereastra, atunci își va găsi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune că visele din această noapte se împlinesc. În această noapte se înconjoară casa cu făcliile aprinse, la fel câmpurile cu cereale, fânețele, grajdurile, aceasta pentru ca anul următor să fie mai bogat. În același timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele. Tot în această noapte se spune că răsare în mod magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor și va descoperi comori ascunse.
Sânzienele sunt entități ale aerului, transparente, pure și nobile, foarte greu de perceput, dată fiind natura lor instabilă, fluidă, predispusă la mișcări foarte rapide. Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele și Rusaliile, Sânzienele (Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor și animalelor, dau miros și puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor și apără lanurile de intemperiile naturii.
Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstițiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului și înscris sub semnul focului, al Soarelui.
Lăcrimioara ZOTA














