Eleva băimăreancă Suba Daria Maria, pe podium la Campionatul Național de Wing Chun Kuen și Cupa României la Bingdao, desfășurate la Craiova - 4 minute în urmă
La împlinirea vârstei de 105 ani, Ileana Mihalca din Petrova a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” - 13 minute în urmă
La 96 de ani de la naștere, poetul Tiberiu Utan a fost comemorat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 22 minute în urmă
CS Minaur caută a treia victorie cu CSM Târgu Jiu din acest sezon - 46 minute în urmă
La mulți ani, Iosif Boroș! - 1 oră în urmă
Solidaritate și generozitate în pragul Sărbătorilor Pascale: în Baia Mare se derulează Campania Națională de Colectă de Alimente- ediția a XIV-a - 2 ore în urmă
Clubul de poezie revine la Cărturești Baia Mare - 2 ore în urmă
Schitul „Buna Vestire” din Șomcuta Mare se pregătește de hram - 2 ore în urmă
Modificări în trafic în Baia Mare - 3 ore în urmă
Baia Sprie devine centrul artelor vizuale: Expoziție de anvergură a artiștilor plastici din Satu Mare - 3 ore în urmă
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci. Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi. Tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
Ziua de Sfântul Constantin si Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Pentru a se apăra de forțele malefice, ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Focul viu păstrează sporul laptelui. În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Pentru a purifica gospodăriile, femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie aduse în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Se cumpără o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi pentru a apăra casa și familia de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi a împlini o grabnică dorinţă, oricând li se cere ajutorul.
Lăcrimioara ZOTA















