Prognoza meteo Maramureș, miercuri 8 iulie 2026 - 33 minute în urmă
Moment fără precedent: Televiziunea publică din Ungaria și-a cerut scuze pentru anii în care a mințit - 11 ore în urmă
Târgul Meșteșugarilor revine la Sighetu Marmației în primul weekend din august - 13 ore în urmă
Vrei să studiezi Teologia? Au început înscrierile la Baia Mare - 13 ore în urmă
Școala Primară din Săsar a fost inclusă în programul „Școli sigure și sănătoase”. Investiție estimată la peste 10 milioane de lei - 14 ore în urmă
Heritage in Design Academy: Prima ediție a Școlii de la Sighet dedicată restaurării patrimoniului construit - 17 ore în urmă
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, partener în proiectul european „Spațiu pentru Noile Generații” din Bosnia și Herțegovina - 18 ore în urmă
Cupa Sănătate prin Mișcare revine cu o nouă drumeție, pe Vârful Gârgălău - 19 ore în urmă
Tabăra de Limbă și Cultură Japoneză s-a încheiat cu succes la Sighetu Marmației - 19 ore în urmă
Echipa băimăreană de robotică EXOROS, pe locul II la proba Offroad în cadrul competiției Bolts and Speed de la Bistrița - în urmă
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci. Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi. Tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
Ziua de Sfântul Constantin si Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Pentru a se apăra de forțele malefice, ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Focul viu păstrează sporul laptelui. În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Pentru a purifica gospodăriile, femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie aduse în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Se cumpără o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi pentru a apăra casa și familia de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi a împlini o grabnică dorinţă, oricând li se cere ajutorul.
Lăcrimioara ZOTA






