Doliu în handbalul băimărean. S-a stins Nicolae Neșovici, unul dintre componenții generației de aur a Minaurului - 2 ore în urmă
CONSENSUS: Colonia Pictorilor din Baia Mare găzduiește un amplu dialog între 50 de artiști - 4 ore în urmă
S-a încheiat MMIFF 2026. Denisa Vraja, actrița din Sighet, a fost invitata ultimei seri - 4 ore în urmă
Un eveniment cu tradiție: Ce artiști vor urca pe scenă la cea de-a 55-a ediție a Târgului Cepelor de la Asuaju de Sus - 5 ore în urmă
Porțile tradiționale din Gorj și Maramureș, reunite într-un proiect care ajunge și la Sighetu Marmației - 5 ore în urmă
Mii de oameni au luat parte la prima ediție a evenimentului AgroMaramureș de la Mireșu Mare - 6 ore în urmă
La Rozavlea, pe malul Izei, a fost amenajat un drum nou de 3,6 kilometri - 8 ore în urmă
Schimbări pe strada Plugarilor din Baia Mare. Vor apărea noi locuri de parcare și indicatoare „Oprirea interzisă” - 9 ore în urmă
„Cupa Buzeștiului” a ajuns la cea de-a VI-a ediție - 9 ore în urmă
Urs semnalat în această dimineață pe o stradă din Baia Mare. Autoritățile au emis mesaj RO-ALERT - 9 ore în urmă
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci. Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi. Tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
Ziua de Sfântul Constantin si Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Pentru a se apăra de forțele malefice, ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Focul viu păstrează sporul laptelui. În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Pentru a purifica gospodăriile, femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie aduse în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Se cumpără o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi pentru a apăra casa și familia de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi a împlini o grabnică dorinţă, oricând li se cere ajutorul.
Lăcrimioara ZOTA














