Prețuri mai mari la benzină și motorină - 6 ore în urmă
Un dialog cu eleva Patricia Moldovan care a primit Distincția „Ordinul Cultural Nicolae Steinhardt” - 7 ore în urmă
CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, reprezentat cu cinste la Festivalul Tradiții Românești din Chișinău - 7 ore în urmă
Tabere de vară pentru copii și adolescenți în Dănești - 11 ore în urmă
Muzeul Autografelor vine în Baia Mare; Este o expoziție unică la nivel național - 12 ore în urmă
NODU’RAR – performance de dans contemporan și video art la Colonia Pictorilor din Baia Mare - 14 ore în urmă
E vremea socatei, băutura copilăriei - 15 ore în urmă
Sesiune de formare a dascălilor în orașul Șomcuta Mare - 16 ore în urmă
Discuții între copii și psiholog despre prietenie, în municipiul Sighetu Marmației - 17 ore în urmă
19 mai: Rusaliile Catolice - 17 ore în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna ianuarie. Ion Bârlea, cel mai longeviv culegător de folclor
Astăzi reînviem memoria marelui om de cultură, Ioan Bârlea.
Născut la 11 ianuarie 1883, în comuna Berbești, județul Maramureș. Tatăl său a fost protopop, iar mama, fiică de preot. Ion Bârlea a scris istorie în cultura maramureșeană.
Perioada studiului începe din comuna natală, apoi Sighet și Gherla unde termină cursurile Academiei Teologice.
Pe o perioada de patru ani colindă satele maramureșene, culegând însemnări din cărțile bisericești, de pe icoane și pereții bisericilor și le trimite lui Nicolae Iorga care le publică în anul 1909, cu titlul „Însemnări din bisericile Maramureșului”, cartea ajungând o capodoperă a bibliografiei românești vechi. Tot în acea perioadă, Ion Bârlea își ajută și tatăl la construcția bisericii din piatră de la Berbești.
Au urmat perioade în care a cules balade, colinde, descântece, publicându-le în anul 1924, în două volume editate de Casa Școalelor. A fost premiat de Academia Română cu premiul „Năsturel”.
S-a căsătorit în anul 1909 cu Elena Vlad și a avut nouă copii.
După căsătorie a fost numit preot adjunct la parohia Ieud, unde a slujit patru ani. A trăit modest și a ajutat copiii să studieze pentru diferite meserii. A înființat în Ieud, cu ajutorul lui Nicolae Iorga, prima bibliotecă românească pentru țărănime.
Carieră impresionantă
Intervenind în chestiunea composesoratului, i s-a retras ajutorul de stat pe motivul că este un preot discordant. A fost transferat la parohia Călinești, în anul 1913, pe o perioadă de șapte ani. Atât muzicianul și compozitorul Bela Bartok, cât și compozitorul Tiberiu Brediceanu au jucat un rol important în viața lui Ion Bârle.
În anul 1920 este numit profesor suplinitor de religie la Școala Normală din Sighet. Un an mai târziu obține diploma de profesor.
A înființat Reuniunea Mariană, ținând în fiecare duminică ședințe cu program artistic și conferințe.
A avut mai multe funcții, printre care:
-Membru în Comitetul „Asociațiunii Culturale din Maramureș”
– director al „Gazetei maramureșene pentru cultură și propagandă națională”
-arhivar la Arhiva istorică a Județului Maramureș
– delegat al Arhivelor Statului pentru aranjarea și selecționarea arhivelor
– membru în Comisia româno-hoslovacă
– membru corespondent al Astrei Sibiu, secția de folclor
– membru în cadrul secției de istorie al Astrei din Sibiu
În 1922, profesorul Bârlea își începe activitatea ca arhivar al județului Maramureș. Prin activitatea lui, a pus în valoare documentele identificate și păstrate în arhiva Prefecturii județului Maramureș.
Ioan Bârlea a promovat presa românească în Maramureș.
În 1937 se transferă la Cluj, la catedra de religie a Liceului nr.2 „Dr.C.Angelescu”.
Din Cluj s-a mutat cu familia în București, la Colegiul Național „Sfântu Sava”, unde a activat 5 ani, până în aprilie 1945, când s-a pensionat.
Se stinge din viață la 15 mai 1969 și este inmormântat în cimitirul Bellu Ortodox.
Ion Bârlea fost considerat cel mai longeviv culegător de folclor. Munca lui s-a concretizat în cele două volume de „Balade, colinde și bocete din Maramureș și „Cântece poporane din Maramureș”.
Lăcrimioara ZOTA