Zilele Internaționale ale Producătorilor, la Sala Sporturilor - 2 minute în urmă
Trei eleve de la Colegiul „Mihai Eminescu” Baia Mare au fost premiate la Olimpiada Națională de Religie – Cultul Ortodox - 14 minute în urmă
Intoria Centrului de Artă Contemporană Colonia Pictorilor Baia Mare, prezentată într-un scurt film - 30 minute în urmă
Crosul copiilor a ajuns la cea de-a treia ediție - 1 oră în urmă
Un polițist din Maramureș, locul I la Campionatul Național de TIR al MAI - 1 oră în urmă
Elevii de la Școala „Dimitrie Cantemir” au realizat o grădină verticală din plante aromatice și flori la Muzeul Satului din Baia Mare - 1 oră în urmă
”Învață de la antreprenori”: Preoiectul Camerei de Comerț și Industrie Maramureș, recunoscut la nivel național - 2 ore în urmă
Iulia Ioana Vlad a obținut Premiul Special al Fundației „Valeria Peter Predescu” în cadrul Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc de la Bistrița - 13 ore în urmă
Ionel Bogdan și echipa sa alături de antreprenorii și angajații companiilor din Baia Mare: „Îmi asum acest parcurs, să reconstruim din temelii orașul” - în urmă
Câinii ghizi ai persoanelor cu dizabilități au acces în toate spațiile publice - în urmă
Strigatul peste sat, un fel de „mass media” locală a străbunicilor noștri
Multe dintre vechile obiceiuri și tradiții din satul maramureșean încă se mai păstrează, însă altele, din păcate, au dispărut de tot. Altele sunt menținute în viață „artificial”, adică au loc doar pe scenă, de dragul turiștilor.
În noaptea de Anul Nou, unele obiceiuri aveau un rol foarte clar în comunitate. Unul dintre ele era „strigatul peste sat”, un fel de „mass media locală”. Mai precis, o ceată de tineri, bine informați striga, de pe un deal, pentru a avea acustica cea mai bună, tot ce s-a întâmplat în sat. Erau sancționate derapajele comportamentale, dar erau și lăudate persoanele cu realizări frumoase.
Legile nescrise ale satului trebuiau respectate cu sfințenie. „Legile nescrise ale satului nu se referă doar la cele de bun simț, care erau respectate cu strictețe. Se refereau la mult mai multe: la firea omului, dacă era leneș dacă era harnic; dacă îl stăpâneau anumite metehne, cum ar fi băutura; dacă îi plăcea să vorbească într-un limbaj trivial (înjurături), sau pe ton de ceartă, era certăreț, scandalagiu”, spune muzeografa Janeta Ciocan.
„De exemplu, dacă cineva era prins că a furat de la cineva din sat, sau adulterul, toate acestea erau făcute publice la Anul Nou. Dar, de asemenea, și lucrurile bune erau anunțate cu această ocazie”, mai arată muzeografa.
Strigatul peste sat era doar o formă de comunicare a știrilor. Gura satului însă era o adevărat „instituție”, care funcționa foarte bine și de care se temeau în special tinerii.
Una dintre replicile memorabile pe care le-a primit muzeografa Janeta Ciocan a fost de la un bătrân trecut de 90 de ani, prin anii 2000, când l-a întrebat dacă tinerii pe vremea lui aveau obiceiul să bea. „Mi-a zis: vai, domnucă, cum să bem? Că dacă ne vedeau mamele fetelor că bem, ne mai puteam însura? Că dacă voiai să te atingi de fată ziceau: du-te, că acela nu-i bun de nimic. Nu a fi în stare să te țină pe tine și pe prunci.”