Patrimoniul mineral întâlnește arta: Expoziția „Ecouri din Mină” semnată de Elisabeta Pietrar Veress va fi vernisată la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare - 5 minute în urmă
Unde liturghisesc ierarhii de Praznicul Schimbării la Față - 35 minute în urmă
În 12 august: Trupa Compact va concerta la Perseide Fest, în Preluca Nouă - 43 minute în urmă
Elevii de 10 ai Țării Lăpușului, felicitați de autoritățile locale pentru performanțele obținute la Bacalaureat - 1 oră în urmă
Mirela Ana Barz duce experiența Muzeului Maramureșan la Gala Regională - 2 ore în urmă
5 august 1940, s-a născut prof. univ. dr. Ana Olos, personalitate a culturii băimărene - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, miercuri 5 august 2026 - 3 ore în urmă
Mogoșa Everesting 2026: Cine a urcat pe podiumul celei de-a VI-a ediții - 14 ore în urmă
PS Părinte Iustin a săvârșit Paraclisul Maicii Domnului în Parohia Ortodoxă Săcălășeni - 14 ore în urmă
Opt absolvenți ai Academiei de Poliție și-au început cariera la ITPF Sighetu Marmației - 15 ore în urmă
Istoria basmalelor de tip „Kashmir”, în Maramureș: Țesătura încântătoare care făcea odată garderoba frumoasă; Năframa colorată și povestea ei unică
Istoria basmalelor de tip „Kashmir”, în Maramureș: Țesătura încântătoare care făcea odată garderoba frumoasă; Năframa colorată și povestea ei unică
Tradiționala ținută conta mult pentru cei care au trăit acele vremuri. Costumele populare s-au dovedit a fi la fel de importante ca tradițiile în care erau puse în practică. Ne explică istoricul Teofil Ivanciuc.
„Recent am dat peste un artefact rar: o veche ‘pânzătură’ (năframă) de vară, țesută în casă pe Valea Cosăului. În Maramureș, năframele înflorate de tip Kashmir, despre care ne închipuim că sunt ‘ale noastre’ de când lumea, au pătruns progresiv pe parcursul secolului 19 și primei jumătăți a secolului 20, mai ales sub forma imitațiilor produse în manufacturi din Cehia de azi.
Acestea au co-existat cu străvechile basmale locale produse în ‘teară’ (mult mai simple ca design și colorit), până la abandonarea ultimelor, finalizată prin anii 1950-1970. În prezent, garderobele nenumăratelor maramureșence care țin cu drag la tradiție sunt pline cu năframe noi fabricate în Asia, în paralel cu mult mai rarele și prețioasele piese vechi de Cehia, căci ‘pânzăturile’ subțiri de casă, atât de caracteristice, au dispărut cu decenii în urmă… În schimb, ‘șerincile’ groase de iarnă, țesute în ‘teară’ pe Valea Tisei, continuă să reziste și azi, întrucâtva, deși-s tot mai scumpe la vedere. Oare o mai exista undeva vreo iubitoare de port maramureșean care își acoperă capul cu ‘pânzătura’ de vară țesută în casă?”, arată publicistul Teofil Ivanciuc.
C.Ț.











