S-a stabilit programul naționalei înaintea meciului de baraj de la Istanbul pentru CM 2026 - 5 ore în urmă
Proiect pentru copii: ,,Învățare pentru toți în județul Maramureș” - 6 ore în urmă
Lidia Buleandră a adus natura în pictură, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Maramației - 7 ore în urmă
Furnizarea apei potabile va fi întreruptă în comuna Fărcașa, localitatea Sârbi - 7 ore în urmă
Victorie pentru România în prima manșă din dubla cu Turcia pentru calificarea la Campionatul Mondial - 7 ore în urmă
În comuna Cernești se organizează acțiuni de ecologizare - 8 ore în urmă
Eleva băimăreancă Șuba Daria Maria, pe podium la Campionatul Național de Wing Chun Kuen și Cupa României la Bingdao, desfășurate la Craiova - 9 ore în urmă
La împlinirea vârstei de 105 ani, Ileana Mihalca din Petrova a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” - 9 ore în urmă
La 96 de ani de la naștere, poetul Tiberiu Utan a fost comemorat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 9 ore în urmă
CS Minaur caută a treia victorie cu CSM Târgu Jiu din acest sezon - 9 ore în urmă
Este Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial; Trei maramureșeni au primit titlul de Tezaur uman viu
17 octombrie este proclamată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO a fost creată oficial în 2008 și a fost rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, semnată la Paris, la 17 octombrie 2003.
Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
Potrivit reprezentanților Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu 7 elemente: Ritualul Călușului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească și Jocul fecioresc, Tehnici de realizare a scoarței (împreună cu R. Moldova) și Mărțișorul ( împreună cu R. Moldova și Ucraina). În prezent, noi elemente ale patrimoniului românesc așteptă să fie evaluate pentru a fi incluse, posibil, pe listă: Arta cămășii cu altiță și Tradițiile creșterii cailor lipițani.
Județul nostru este mândru să aibă păstrători ai patrimoniului cultural imaterial, reprezentanți de seamă pe lista celor care au primit titlul de Tezaur uman viu:
- Nicolae Pitiș, rapsodul popular din comuna Lăpuș, a uimit întreaga lume cu stilul arhaic pe care îl interpretează, denumit în zonă ,,hore în grumaz/hore cu noduri”. Acesta a fost declarat cel mai autentic interpret al doinei maramureșene și a fost remarcat încă din anii ’70, când a interpretat vocal și la trâmbița cântecele cu noduri de pe coloana sonora a filmului ,,Pintea”, în regia lui Mircea Moldovan;
- Valer Burzo (1936-2017), rapsodul popular din Suciu de Sus, și-a exprimat întreaga viață sentimentele de dor, jale și dragoste prin doina specifică Țarii Lăpușului, pe care a învățat-o încă din copilărie;
- Dumitru Pop Tincu, meșterul popular din Săpânța, este urmașul celebrului meșter popular Stan Ioan Pătraș. Maramureșeanul redă formele decorative originare și cromatica specifică impusă de Stan Ioan Pătraș.















