17 octombrie este proclamată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO a fost creată oficial în 2008 și a fost rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, semnată la Paris, la 17 octombrie 2003.
Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
Potrivit reprezentanților Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu 7 elemente: Ritualul Călușului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească și Jocul fecioresc, Tehnici de realizare a scoarței (împreună cu R. Moldova) și Mărțișorul ( împreună cu R. Moldova și Ucraina). În prezent, noi elemente ale patrimoniului românesc așteptă să fie evaluate pentru a fi incluse, posibil, pe listă: Arta cămășii cu altiță și Tradițiile creșterii cailor lipițani.
Județul nostru este mândru să aibă păstrători ai patrimoniului cultural imaterial, reprezentanți de seamă pe lista celor care au primit titlul de Tezaur uman viu:
- Nicolae Pitiș, rapsodul popular din comuna Lăpuș, a uimit întreaga lume cu stilul arhaic pe care îl interpretează, denumit în zonă ,,hore în grumaz/hore cu noduri”. Acesta a fost declarat cel mai autentic interpret al doinei maramureșene și a fost remarcat încă din anii ’70, când a interpretat vocal și la trâmbița cântecele cu noduri de pe coloana sonora a filmului ,,Pintea”, în regia lui Mircea Moldovan;
- Valer Burzo (1936-2017), rapsodul popular din Suciu de Sus, și-a exprimat întreaga viață sentimentele de dor, jale și dragoste prin doina specifică Țarii Lăpușului, pe care a învățat-o încă din copilărie;
- Dumitru Pop Tincu, meșterul popular din Săpânța, este urmașul celebrului meșter popular Stan Ioan Pătraș. Maramureșeanul redă formele decorative originare și cromatica specifică impusă de Stan Ioan Pătraș.
