Cum s-a sărbătorit Paștele în urmă cu 120 de ani, în Baia Mare - 48 minute în urmă
Hramul bisericii „Sfântul Apostol Toma” din Oarța de Sus - 1 oră în urmă
Bani pentru Centru Comunitar Integrat la Săliștea de Sus - 1 oră în urmă
Caravana „Prim Răspuns în Comunitate” a poposit și în Baia Mare - 2 ore în urmă
Rata șomajului în Maramureș, mai mică decât la nivel național - 2 ore în urmă
În prima vineri după Paște, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii - 2 ore în urmă
Mai multe înmatriculări de mașini second-hand - 3 ore în urmă
O casă din Baia Mare, lovită de trăznet în a doua zi de Paști - 5 ore în urmă
Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Rohia - 5 ore în urmă
În Cufoaia s-a desfășurat, în a doua zi de Paști, un obicei de primăvară străbun, dedicat celui mai harnic plugar - 6 ore în urmă
File de istorie: Municipiul Baia Mare “a împlinit” (cel puțin) 673 de ani. În 1347 a avut loc prima mențiune documentară care poate fi studiată și astăzi
Ziua de 20 septembrie are o însemnătate extrem de mare pentru municipiul Baia Mare. În anul 1347 ar fi avut loc prima atestare documentară care poate fi studiată astăzi. Spunem asta întrucât sunt unele surse istorice care menționează existența orașului și anterior. Însă, unele documente, spre exemplu cele din 1329, nu s-au mai păstrat până în prezent.
Conform wikipedia.ro, memoria comunitară consemnează ca primă carte de identitate a orașului, documentul din 29 mai 1329 prin care regele Carol Robert (1301-1342) dăruia comitelui Corrardus, jude al orașelor Baia Mare și Baia Sprie, pădurea aflată între cele două așezări pentru ca acest teritoriu să fie populat. Baia Mare apare aici sub denumirea civitas Rivuli Dominarum, judele Corrardus fiind același și pentru Mons Medius (Baia Sprie). Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conținutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479.
În fapt, conform documentelor, prima diplomă privilegială a orașului, pe care o putem studia și astăzi, datează din 20 septembrie 1347 și a fost acordată de regele Ludovic I (1342-1382), la cererea judelui Martin, a parohului Ioan, magistrului Petru și notarului Ulrich, jurați din Baia Mare și Săsar (Rivulo Dominarum et Zazar Bánya), având în vedere faptul că privilegiul anterior al orașului a ars într-un incendiu. În realitate, prin acest nou privilegiu se stabilesc hotarele orașului și se acordă locuitorilor numeroase drepturi: libertatea de a-și alege judele, jurații și parohul, dreptul de a judeca în interiorul orașului „toate pricinile ce se ivesc între ei, deopotrivă cele mari ca și cele mici”, asigurarea libertăților individuale, libertatea vămii, dreptul unui târg pe an, timp de cincisprezece zile „fără contenire”, dreptul de desfacere liberă a vinului, dreptul de a se fortifica cu ziduri „împotriva năvalei dușmanilor”.
O categorie distinctă de prevederi vizează organizarea mineritului, precizându-se ca, anual, să se aleagă un jude al minerilor care să supravegheze împreună cu judele orașului și cu jurații, activitatea desfășurată în mine și să exercite dreptul de judecată în problemele legate de minerit. Deasemenea, judele și jurații alegeau supraveghetorii minelor, care trebuiau „să cerceteze toate hrubele și lucrările de mină și să se îngrijească de venitul urburei” cuvenite regelui, conform documentelor istorice, conform wikipedia.ro.
DirectMM.ro