Cum petreceau oamenii duminicile, odinioară - 2 ore în urmă
Expoziția „7 arte în 7 sate – moșteniri culturale în comuna Șișești” - 11 ore în urmă
La taifas cu eleva Mihaela Hotea, despre pasiunea ei profundă pentru muzica de operă - 12 ore în urmă
Editorialul de sâmbătă: Artiștii Centrului «Artistic Baia Mare» – Traian Bilțiu Dăncuș (II) - 12 ore în urmă
Trenurile Soarelui, din iunie, din Baia Mare - 12 ore în urmă
Lucrări de asfaltare pe DN18B în Rohia - 12 ore în urmă
„Osima” – proză de Marian Ilea, partea a IX-a - 12 ore în urmă
Sunteți invitați la lansarea albumului de fotografie și a scurt metrajului „Bucătăria Hoinară se gătește de plecare”, autor fiind fotograful bucureștean Răzvan Voiculescu - 13 ore în urmă
Elevi maramureșeni la Concursul Național de Educație pentru Sănătate din Mureș - 16 ore în urmă
Care este programul liturgic al ierarhilor în acest final de săptămână - 17 ore în urmă
31 august – Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române este serbată anual din 31 august 2013.
Actul normativ prevede că Ziua Limbii Române poate fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
De asemenea, sărbătoarea constituie un prilej de celebrare și aprofundare a limbii materne și de recunoaștere a importanței sale ca element esențial în menținerea identității naționale, atât în țară, cât și în rândul comunităților românești din diaspora, scrie basilica.ro.
Patriarhul României a evidenţiat că „că limba română a fost mereu liantul viu dintre credinţă, cuget şi simţire”.
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în dezvoltarea limbii române. Bazele limbii literare au fost edificate prin traducerea şi tipărirea cărţilor bisericeşti în limba română pentru „întreaga seminție românească”.
Preafericirea Sa a mai subliniat că limba este, alături de cultură şi credinţă, unul dintre cele mai importante repere identitare.
Făcând referire la diaspora română, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că „Biserica devine locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală”.
În acest sens, Patriarhul consideră oficierea Liturghiei în limba maternă drept „un factor de unificare spirituală naţională, de dezvoltare a identității şi conștiinței naționale şi a culturii românești”.
De asemenea, Patriarhul Daniel a spus că limba română „devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora şi ţara-mamă”.
„Dar şi o contribuţie distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăţie multilingvistică şi multiculturală”, a adăugat Părintele Patriarh.
Patriarhul a subliniat adesea atenţia deosebită acordată de Biserica neamului românesc limbii vorbite de poporul dreptcredincios, şi a menţionat că instituţia eclesială a făcut din limba noastră maternă „veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic”.
„Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cuvântul veşnic al lui Dumnezeu, să reverse în inimile şi în cugetele noilor generaţii de români bucuria de a citi, asculta, vorbi şi cultiva limba română, aceasta fiind prima dovadă a unităţii noastre de credinţă şi cultură, de cuget şi simţire”, a mai spus Patriarhul Daniel.