Acoperiș smuls de vânt la Rogoz. O familie cu doi copii a rămas fără un adăpost sigur - 5 ore în urmă
Lucrări edilitare pentru protejarea gospodăriilor și îmbunătățirea infrastructurii în comuna Fărcașa - 6 ore în urmă
Școala de vară la Liceul Internațional Baia Mare: Săptămâna Europei s-a încheiat cu succes pentru copiii participanți - 7 ore în urmă
41 de ani de când PS Părinte Iustin a fost tuns în monahism - 7 ore în urmă
Polițiști de frontieră ai sectorului Sarasău, instruiți în acordarea primului ajutor - 8 ore în urmă
Comunitatea se reunește la ediția a III-a a „Jocului în Groși” - 9 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Neputința omului și puterea lui Dumnezeu – meditație la Duminica a VII-a după Rusalii - 9 ore în urmă
„De-a Arheologia”: călătorie în lumea ceramicii pentru copiii din Sighetu Marmației - 10 ore în urmă
Descoperă Casa Muzeu Etnografic din Rogoz, „muzeul viu” al Țării Lăpușului - 11 ore în urmă
Academia Micilor Polițiști în Baia Mare: Copiii sunt invitați să descopere meseria de polițist - 11 ore în urmă
31 august – Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române este serbată anual din 31 august 2013.
Actul normativ prevede că Ziua Limbii Române poate fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
De asemenea, sărbătoarea constituie un prilej de celebrare și aprofundare a limbii materne și de recunoaștere a importanței sale ca element esențial în menținerea identității naționale, atât în țară, cât și în rândul comunităților românești din diaspora, scrie basilica.ro.
Patriarhul României a evidenţiat că „că limba română a fost mereu liantul viu dintre credinţă, cuget şi simţire”.
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în dezvoltarea limbii române. Bazele limbii literare au fost edificate prin traducerea şi tipărirea cărţilor bisericeşti în limba română pentru „întreaga seminție românească”.
Preafericirea Sa a mai subliniat că limba este, alături de cultură şi credinţă, unul dintre cele mai importante repere identitare.
Făcând referire la diaspora română, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că „Biserica devine locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală”.
În acest sens, Patriarhul consideră oficierea Liturghiei în limba maternă drept „un factor de unificare spirituală naţională, de dezvoltare a identității şi conștiinței naționale şi a culturii românești”.
De asemenea, Patriarhul Daniel a spus că limba română „devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora şi ţara-mamă”.
„Dar şi o contribuţie distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăţie multilingvistică şi multiculturală”, a adăugat Părintele Patriarh.
Patriarhul a subliniat adesea atenţia deosebită acordată de Biserica neamului românesc limbii vorbite de poporul dreptcredincios, şi a menţionat că instituţia eclesială a făcut din limba noastră maternă „veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic”.
„Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cuvântul veşnic al lui Dumnezeu, să reverse în inimile şi în cugetele noilor generaţii de români bucuria de a citi, asculta, vorbi şi cultiva limba română, aceasta fiind prima dovadă a unităţii noastre de credinţă şi cultură, de cuget şi simţire”, a mai spus Patriarhul Daniel.















