Înainte de începerea postului Sfintei Marii, în Aspra a fost organizată o clacă de făcut fân.
Gazde au fost fotograful Gabriel și soția sa Roxana Motica. Aceștia nu-s de loc din Aspra, sunt din Baia Mare, dar și-au cumpărat acolo șură și pământ, iar acum au și de lucru. Și dacă au prieteni vechi printre săteni, au și ajutoare.
“Suntem pe platoul Preluca. Foarte mulți dintre invitați sunteți pentru prima dată aici. Sau poate cei de pe platou nu ați fost de mulți ani la Aspra. Bine ați venit! Acum un an noi, familia Motica, ne-am îndrăgostit de acest loc și am luat acest pământ cu șură. Încercăm să-i dăm viață, să o renovăm. Împreună cu localnicii din Aspra și din celelalte sate de pe platoul Preluca, pe care-i respectăm și îi apreciem foarte mult, încercăm să reînviem tradiții demult uitate. Vrem să invităm aici an de an maramureșeni, lăpușeni, chioreni, codreni să vadă cât de bine este” – a spus Gabriel Motica în deschiderea manifestării.
La eveniment a participat lume multă din sate diverse și s-a lucrat cu adevărat, ca pe vremuri. Iar după muncă și răsplată. A fost joc și ospăț cu mâncare și băutură tradițională – plăcinte, pancove, sarmale, cozonaci, pită de mălai, pălincă ș.a.
“Îmi imaginez că așa era jocu la șură pe vremuri. Numai lumina câte unui ecran de telefon care brăzdează întunericul șurii îți mai amintește în ce an ești.
Și dacă tot am vorbit de vremuri trecute, preotul și profesorul Nechita Florian, născut în Preluca Nouă în 1950, deapănă amintiri: „Clăcile s-o făcut din rațiunea de a se ajuta unii pe alții. Am prins clăci, la care am participat eu însumi. Dar la fân se făceau mai puțin, mai mult se făceau la coasă și la secere. Mai ales marii proprietari de pământuri chemau oamenii în clacă. No, și veneau… vecini, prieteni, cunoscuți. De obicei, clăcile erau însoțite de muzică, de ceterași și la sfârșit se dădea masă și după masă era joc. În 1974 m-am dus la facultate și pentru mine atunci o cam încetat clăcile, da tot cam pe-atunci, prin anii 70, o-ncetat și pentru ceilalți de pe aici, de prin zona Preluca”.
Da uite că acuma, în 2021, s-o mai ținut clacă și chiar dacă n-o mai fost întocmai ca pe vremuri, chiar dacă pe lângă clăcași și muzicanți, s-o văzut și camere de filmat, rațiunea de a ajuta pe alții o rămas, bucuria reuniunii și a muncii terminate o rămas și ea. Mulțumiri gazdelor, clăcașilor și tuturor participanților, că o fost tare faini!” – precizează și Rada Pavel din cadrul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
L.C.H.
