Un grup de 16 parlamentari liberali a declanșat un conflict intern deschis în cadrul PNL, solicitând în instanță suspendarea unor decizii adoptate de Biroul Politic Național, cerând, în același timp, despăgubiri morale semnificative, în valoare de 250.000 de lei pentru fiecare semnatar. În total, suma invocată ajunge la aproximativ 4,5 milioane de lei. Demersul vine în contextul unor decizii interne prin care, potrivit informațiilor invocate de contestatari, li s-ar impune modul de vot la învestirea unui nou guvern și ar fi condiționați de sancțiuni disciplinare, inclusiv excluderea din partid, dacă nu respectă linia stabilită de conducere.
Printre semnatarii acțiunii se află nume cunoscute din partid, precum deputații Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc, dar și președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma. Aceștia au depus la Tribunalul București o ordonanță președințială prin care cer suspendarea de urgență a efectelor deciziilor BPN, susținând că acestea încalcă principii fundamentale ale funcționării parlamentare și ale democrației interne de partid. În argumentația depusă în fața instanței, contestatarii afirmă că măsurile adoptate ar institui un așa-numit „mandat imperativ”, interzis de Constituție. Ei invocă articolul 69 alineatul (2), care prevede că orice mandat imperativ este nul, precum și jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că parlamentarii votează în acord cu propria conștiință și nu pot fi subordonați unei decizii de partid în exercitarea votului.
De asemenea, aceștia susțin că deciziile au fost luate de un organism care nu ar avea competența de a sancționa parlamentari aleși, ar fi fost adoptate fără o procedură de audiere și fără garantarea dreptului la apărare și ar putea intra în conflict cu regulile de funcționare ale Parlamentului, în special în ceea ce privește votul secret. În același timp, contextul politic este tensionat și de decizia Biroului Politic Național al PNL de a nu susține învestirea Guvernului condus de Adrian Veștea. Mai mult, conducerea partidului i-ar fi solicitat acestuia să își depună mandatul într-un termen scurt, însă Veștea a transmis că nu intenționează să facă acest pas și că va continua negocierile pentru formarea noului executiv.
Parlamentarii contestatari susțin că interdicția de a vota în mod liber reprezintă o limitare a rolului lor constituțional, în condițiile în care aceștia sunt aleși pentru a reprezenta voința cetățenilor. Din această perspectivă, spun ei, orice constrângere politică asupra votului ar afecta însăși esența mandatului parlamentar.
Pe lângă disputa punctuală, semnatarii acțiunii acuză și direcția generală în care ar fi împins partidul, printr-un nou statut aflat în dezbatere internă, despre care susțin că ar reduce termenele de decizie, ar înăspri sancțiunile și ar limita posibilitățile de contestare a hotărârilor interne. În opinia lor, astfel de modificări ar concentra excesiv puterea de decizie și ar reduce spațiul de exprimare a opiniilor divergente în interiorul formațiunii.
În esență, disputa reflectă o tensiune mai veche din viața politică: echilibrul dintre disciplina de partid și libertatea de vot a parlamentarilor. Contestatarii afirmă că partidul nu poate funcționa ca o structură rigidă, în care opinia individuală este eliminată, în timp ce susțin că respectarea Constituției trebuie să rămână reperul fundamental al oricărei decizii politice.
În urma acțiunii formulate de cei 16 membri ai formațiunii liberale, instanța a decis deja suspendarea a două hotărâri adoptate de Biroul Politic Național al PNL, în contextul în care partidul își stabilise poziția politică privind Cabinetul Veștea. În motivarea soluției, instanța a admis cererea de ordonanță președințială și a dispus suspendarea provizorie a efectelor celor două decizii ale BPN, până la soluționarea definitivă a litigiului aflat pe rolul Tribunalului Ilfov. Hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la comunicare.
Sursa FOTO: Arhivă
Vasile Petrovan
