O controversă serioasă a apărut între Statele Unite și Uniunea Europeană, după publicarea unui raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA. Documentul acuză instituțiile europene, în special Comisia Europeană, că ar fi intervenit în alegeri din mai multe țări europene, inclusiv România, prin presiuni exercitate asupra platformelor online pentru a limita sau elimina conținut politic. Uniunea Europeană respinge categoric aceste acuzații, calificându-le drept „absurde” și „complet nefondate”.
Raportul Congresului SUA susține că, începând din 2023, Comisia Europeană ar fi avut întâlniri repetate cu reprezentanții marilor platforme digitale (precum TikTok), cerându-le să restricționeze discursul politic în perioada premergătoare alegerilor din mai multe state europene: România, Franța, Irlanda, Olanda, Slovacia și Moldova.
Potrivit documentului, cazul României este prezentat ca un studiu de caz central. Raportul afirmă că, înainte și după alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, ulterior anulate de Curtea Constituțională, TikTok ar fi fost supus celor mai intense presiuni pentru moderarea conținutului.
Autorii raportului susțin că:
TikTok nu ar fi găsit dovezi ale unei campanii rusești coordonate în favoarea candidatului Călin Georgescu;
presupusa rețea de conturi invocată de autoritățile române nu ar fi fost confirmată intern de platformă;
unele campanii online ar fi fost, de fapt, finanțate de actori politici interni, nu din Rusia.
Raportul mai afirmă că autorități române ar fi cerut eliminarea de conținut politic prin canale informale și ar fi solicitat ștergeri ample, inclusiv materiale legale, lucru pe care TikTok l-ar fi refuzat în unele cazuri, invocând libertatea de exprimare.
Documentul mai susține că, după anularea alegerilor din România, Comisia Europeană ar fi intensificat dialogul cu TikTok, cerând modificări ale regulilor interne și deschizând o investigație oficială în baza Actului pentru Servicii Digitale (DSA).
Autorii raportului american consideră că aceste măsuri ar fi avut efecte nu doar în Europa, ci și în afara UE, influențând regulile globale ale platformelor și afectând inclusiv libertatea de exprimare a utilizatorilor americani.
Uniunea Europeană a respins fără echivoc toate acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, a declarat că ideea unei cenzuri orchestrate de Comisia Europeană este „o prostie pură” și „complet nefondată”. Oficialul european a subliniat că:
libertatea de exprimare este un drept fundamental în UE;
DSA nu este un instrument de cenzură, ci un cadru care obligă marile platforme să fie transparente și responsabile;
regulile europene sunt menite să protejeze utilizatorii de abuzuri, manipulare și de puterea excesivă a companiilor tehnologice.
Raportul a fost salutat public de Elon Musk, aliat politic al președintelui Donald Trump, care a criticat dur ideea de moderare a conținutului online, afirmând că „tiranii iubesc cenzura”. Disputa scoate la iveală o diferență majoră de viziune între SUA și UE:
SUA pun accentul pe libertatea absolută a discursului, chiar și în perioade electorale;
UE susține necesitatea unor reguli pentru a preveni manipularea, dezinformarea și influențele ilegale în alegeri.
În esență, raportul american acuză Uniunea Europeană că a folosit cazul României și anularea alegerilor prezidențiale din 2024 drept justificare pentru a impune o moderare mai dură a conținutului online. UE respinge însă categoric aceste afirmații și insistă că acțiunile sale au fost legale și menite să protejeze democrația, nu să o controleze.
Disputa rămâne deschisă și are potențialul de a tensiona relațiile transatlantice, mai ales în contextul în care libertatea de exprimare, alegerile și puterea marilor platforme digitale devin teme tot mai sensibile la nivel global.
Vasile Petrovan
