Astăzi, când marile puteri ale lumii negociază viitorul economic global, România rămâne captivă într-o spirală a împrumuturilor fără finalitate, cu o datorie publică ce a atins un nou record alarmant. La sfârșitul lunii februarie 2025, suma datorată de statul român a urcat la 208 miliarde de euro, mai mult decât dublul valorii înregistrate în 2019, potrivit celor mai recente date oficiale.
Nu împrumuturile în sine sunt problema. Fiecare stat modern utilizează creditul public ca instrument de dezvoltare. Problema României este destinația acestor bani. Aproape 50 de miliarde de euro sunt luați anual de pe piețele internaționale, dar nu pentru autostrăzi, spitale sau digitalizare, ci pentru cheltuieli de funcționare ale statului: salarii, pensii, subvenții.
Mai grav, dobânzile plătite de România sunt printre cele mai mari din UE, depășind adesea 6-7%, în condițiile în care alte țări central-europene, precum Polonia sau Cehia, beneficiază de costuri de finanțare mult mai reduse. Cu un astfel de ritm, experții avertizează că România riscă să atingă o datorie publică de peste 300 de miliarde de euro în doar câțiva ani, fără ca această explozie financiară să se traducă în infrastructură modernă sau servicii publice de calitate.
Creștere economică modestă, dar costuri în creștere
Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică firav. PIB-ul României pentru 2024 este estimat la 1.760 miliarde de lei, cu o creștere reală de doar 0,8% față de anul anterior. Cu alte cuvinte, economia nu produce suficient pentru a susține ritmul accelerat al cheltuielilor publice.
Europa negociază, România tace
În timp ce liderii europeni se află într-o ofensivă diplomatică intensă la Washington, țara noastră, deși membră UE și NATO, pare absentă din marile jocuri geopolitice și economice ale momentului. Într-un context în care fiecare țară încearcă să își consolideze parteneriatele și poziția strategică, România stă pe margine, fără o viziune clară, cu o economie împovărată și cu o datorie în creștere alarmantă.
Toate acestea în condițiile în care datoria publică a țării a atins un vârf istoric, iar dezvoltarea reală rămâne o promisiune neonorată. România are nevoie urgentă de o strategie economică coerentă, de investiții inteligente și de o voce fermă în dialogul internațional. Altfel, riscăm să fim doar spectatori la o partidă în care alții fac regulile și, desigur, le impun.
Vasile Petrovan
