Prognoza meteo pentru Maramureș – 13 iunie 2025 - în urmă
O nouă ediție a evenimentului „Cu Iia pe bicicletă” va avea loc în Baia Mare - 10 ore în urmă
Zeci de mașini trase pe dreapta în două ore într-o nouă acțiune tip Blocada - 10 ore în urmă
De la libertate la restricții – un exercițiu de pedagogie cu elevi și deținuți - 12 ore în urmă
România face front comun pentru reconstrucția Ucrainei - 13 ore în urmă
România pornește producția de drone militare la Brașov - 14 ore în urmă
Borşa găzduieşte Snow Maker Days, un eveniment de referință pentru industria zăpezii artificiale - 14 ore în urmă
Unii n-au măsură: conduc și beți, și cu permisul suspendat - 15 ore în urmă
Ethnologica Film Fest Baia Mare – singurul festival de scurtmetraj etnografic din România – și-a desemnat câștigătorii - 17 ore în urmă
Actualizare: Tragedie în Baia Mare – Bărbatul care a căzut în gol de la etajul 7 a murit la spital - 17 ore în urmă
Mugur Isărescu explică recenta criză valutară
Luna mai 2025 a adus una dintre cele mai tensionate perioade pentru economia României din ultimii ani. Pe fondul unor evenimente politice și sociale în lanț, leul românesc s-a aflat sub o presiune enormă. Ce s-a întâmplat de fapt? De ce a intervenit Banca Națională a României (BNR) masiv pe piață? Și, mai ales, ce riscuri s-au evitat în ultimul moment?
Totul a început cu tensiunea politică
Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, problemele nu au început dintr-o singură cauză. A fost o „avalansă de factori negativi” care au pus presiune pe piața valutară. Primul semnal de alarmă a fost discursul public, „deseori agresiv”, din campania electorală. Oamenii de afaceri, investitorii și piețele reacționează rapid la instabilitate politică, iar campania tensionată a amplificat temerile.
Apoi, după primul tur al alegerilor prezidențiale, a venit demisia Guvernului, o lovitură suplimentară. Asta a trimis un nou semnal de panică. Piețele au început să simtă că nu mai există cineva la cârmă, capabil să gestioneze finanțele publice.
„Ziua în care Finanțele n-au putut împrumuta bani”
Luni, pe 5 sau 6 mai, Ministerul de Finanțe a încercat să împrumute bani de pe piață, așa cum face de obicei, dar nu a reușit. Practic, nimeni nu a vrut să împrumute statul român în acea zi. E un moment extrem de grav, fiindcă asta arată o pierdere masivă de încredere în capacitatea statului de a-și onora obligațiile.
În acea zi, după cum a povestit Isărescu, BNR a intrat în alertă maximă. S-a format o „celulă de criză”, s-au convocat urgent discuții între conducerea Băncii Centrale și Ministerul de Finanțe și s-au căutat soluții pentru a evita o prăbușire completă a cursului valutar.
Intervenția BNR: Cum s-a apărat leul
În astfel de momente, Banca Națională intervine prin vânzarea de valută (euro, dolari) în schimbul leilor. Asta creează o cerere mai mare de lei și întărește temporar moneda națională. Însă are un cost: scoate lichiditate din economie, adică reduce banii disponibili pentru plăți și tranzacții.
„Dacă vinzi un miliard de euro, scoți din piață cinci miliarde de lei”, a explicat Mugur Isărescu. Cu alte cuvinte, nu e o soluție pe termen lung, pentru că, în timp ce salvezi cursul, poți bloca alte mecanisme esențiale din economie: plata salariilor, pensiilor sau alte cheltuieli publice.
Cursul a sărit de 5 lei/euro. Ce înseamnă asta?
În premieră, în data de 6 mai, BNR a anunțat un curs de schimb de peste 5 lei pentru un euro, un prag simbolic care a fost spart pentru prima dată. Leul a continuat să se deprecieze în zilele următoare, dar a revenit ușor, tot cu ajutorul BNR. Însă mesajul a fost clar: încrederea în stabilitatea economiei fusese serios zdruncinată.
Capitalul speculativ: cum profită „jucătorii” de criză
În momente de slăbiciune economică și incertitudine, apare și ceea ce Isărescu numește „capital speculativ”. Sunt investitori mari care pariază pe scăderea leului și încearcă să scoată profituri uriașe din această mișcare. Asta agravează și mai mult situația.
„Noi, ca țară, ne-am jucat cu focul”, a spus guvernatorul. Dacă situația nu era gestionată rapid și eficient, am fi putut asista la o adevărată criză valutară, însoțită de imposibilitatea de a plăti salarii și pensii la timp.
Problema de fond: deficitul bugetar uriaș
Criza din mai nu a apărut pe un teren stabil. România are deja un deficit bugetar (diferența dintre cât cheltuiește statul și cât încasează) mult peste limita de siguranță. Comisia Europeană estimează că deficitul va ajunge la 8,6% din PIB în 2025, deși ținta oficială e de 7%.
Mai simplu spus: statul cheltuiește mai mult decât poate duce. De aici vine presiunea constantă de a se împrumuta, iar când piețele nu mai au încredere, se ajunge la blocaj.
Soluția: „Program de dietă”, nu austeritate
Isărescu a insistat că România trebuie să reducă treptat deficitul, fără șocuri bruște. A evitat cuvântul „austeritate”, preferând să vorbească despre un program de ajustare treptată, care presupune să „strângem cureaua” într-un mod suportabil. Adică să reducem cheltuielile nejustificate și să creștem veniturile fără să lovim grav în economie sau în populație.
Cheia este restabilirea încrederii. Dacă piețele văd că România are un plan coerent, credibil și bine gestionat, vor fi dispuse să împrumute în continuare, la dobânzi mai mici, iar presiunea pe curs va scădea. Altfel, „joaca cu focul” s-ar putea transforma într-un incendiu greu de stins.
Vasile Petrovan