De ceva vreme, România pare hotărâtă să-și diversifice portofoliul demografic și profesional. Avem muncitori din Nepal, curieri din Sri Lanka, patiseri din Bangladesh și educatoare din Filipine. „Sunt harnici, serioși și acceptă salarii decente”, ni se spune. Perfect! Dar o întrebare sinceră stă suspendată în aer, ca un covrig pe o ață la concursul de la școală: dacă tot importăm hărnicie și modestie salarială, de ce nu extindem ideea și la… funcționarii noștri de lux?
Să fim serioși ,dacă un patiser asiatic poate face croissante impecabile la salariu minim pe economie, mult mai eficient decât un român, de ce nu am putea avea și un parlamentar filipinez, dispus să voteze doar în interesul cetățenilor, fără să ceară pensie specială, șofer personal și buget de protocol cu fonduri pentru “vizite de lucru” în Tenerife?
Magistrați din Coreea de Sud? Punctuali, cinstiți, nu cer laptop de 15.000 de lei și nici vacanțe la Paris decontate pe bugetul instanței. În plus, probabil că n-ar avea rude care să „câștige” licitații pentru repararea clădirii Tribunalului cu preț dublu față de piață.
Securist vietnamez? Gata să îți monitorizeze doar rețelele de spionaj, nu și postările de pe Facebook, și care nu iese la pensie la 44 de ani cu 12.000 de lei/lună. Bonus: aduce și orez din belșug la cantină.
Funcționar pakistanez? Vine la 8 fix, lucrează până la 16 fără pauze de cafea extinse, nu cere spor de „antenă” pentru că stă în birou fără semnal la telefon, și nu are rude în toate birourile de la etajele superioare.
Politician din Thailanda? Nici nu ne putem închipui câtă răbdare, diplomație și respect poate aduce. Poate chiar o idee de proiect de lege care să nu sune a „cum să-mi trimit nepoata în consiliul de administrație al aeroportului”.
Cine știe, poate facem un schimb cultural: noi trimitem în Asia câțiva dintre ai noștri – „pe bază de reciprocitate”, cum ar zice Ministerul Afacerilor Externe – și primim în schimb niște oameni care nu își doresc puterea absolută.
Până atunci, continuăm să ne minunăm. În România, croissantul se face cu trudă și răbdare de muncitori importați. Legile, în schimb, se coc pe repede-nainte, în cuptoare pline cu interese, iar mirosul e, de cele mai multe ori, de… ars.
Vasile Petrovan
