Dulcele specific al sărbătorilor a venit anul acesta cu un gust ușor amar. Prețul ciocolatei a atins cele mai ridicate valori, un fenomen – denumit de economiști „chocflation” – care începe să rescrie nu doar tradițiile consumatorilor, ci și rețetele industriei globale.
„Chocflation” este un termen care desemnează creșterea semnificativă a prețurilor, însoțită de reducerea gramajului produselor. În 2024 și începutul lui 2025, această tendință a devenit tot mai evidentă la nivel global, iar sărbătorile pascale au fost primul test major pentru consumatori. Oul de ciocolată sau iepurașul de altădată sunt acum fie mai mici, fie vizibil mai scumpi.
La nivel global, prețurile boabelor de cacao – materia primă esențială – au crescut cu până la 73% în 2024, iar în 2025 s-a atins un record absolut de 12.227 dolari/tonă, cel mai mare preț din istorie. Această explozie a costurilor a fost determinată de factori ecologici și sanitari care afectează direct culturile de cacao.
Africa de Vest, în special Coasta de Fildeș și Ghana, furnizează aproximativ 70% din producția mondială de cacao. Din păcate, aceste regiuni s-au confruntat în ultimii ani cu o combinație distructivă de ploi torențiale, perioade de secetă și temperaturi anormale. Aceste schimbări climatice au afectat grav randamentele plantațiilor.
Pe lângă vremea capricioasă, o altă amenințare s-a extins rapid. Este vorba de virusul lăstarilor umflați de cacao (CSSV), care reduce durata de viață a arborilor și limitează drastic recolta. În aceste condiții, oferta globală s-a restrâns, iar cererea, mai ales în preajma sărbătorilor, a împins prețurile în sus.
Nici România nu a fost ocolită de acest val inflaționist. La raft, consumatorii au observat nu doar o creștere semnificativă a prețurilor, ci și o reducere a gramajului produselor, ceea ce amplifică percepția scumpirii. Potrivit datelor INS, prețurile la cacao și cafea au crescut cu 7,38% în ultimele 12 luni, iar în martie 2025 s-a înregistrat un avans de aproape 3% doar față de luna februarie.
În fața acestei realități, un număr tot mai mare de consumatori și producători se orientează spre alternative fără cacao, realizate din ingrediente mai accesibile și sustenabile, precum migdale, alune, semințe sau chiar coji de cacao.
Un exemplu inovator vine din Franța, unde chocolateria Abtey din Alsacia a lansat produsul „Choviva” – o alternativă la ciocolată realizată din semințe de floarea-soarelui și sâmburi de struguri fermentați și prăjiți. Gustul și textura imită cu succes ciocolata clasică, iar produsul a ajuns să reprezinte 25% din producția sezonieră a companiei.
În România, apar tot mai multe inițiative similare, inclusiv producători locali care oferă ciocolată vegană sau alte produse fără cacao, accesibile ca preț și mai prietenoase cu mediul.
Chiar dacă prețurile au crescut dramatic, datele arată că iubirea pentru ciocolată rămâne puternică. Potrivit unui raport al companiei Barry Callebaut, se pare că:
– 66% dintre consumatori și-au menținut nivelul de consum;
– 18% au crescut consumul față de anul trecut;
– doar 16% au redus cumpărăturile de ciocolată.
Cu o valoare estimată la peste 130 de miliarde de dolari în 2024, piața mondială a ciocolatei este în continuă creștere, cu o rată estimată de 5,2% anual până în 2029. Branduri mari, precum Hershey sau Mondelez (Milka, Toblerone, Cadbury), au raportat creșteri ale veniturilor în sezonul pascal, deși costurile de producție au urcat semnificativ.
Experții atrag atenția că soluția pe termen lung nu stă doar în ajustarea prețurilor sau în alternative vegetale, ci în modernizarea întregului lanț de producție, digitalizarea plantațiilor, echitate în distribuția profiturilor, lanțuri de aprovizionare mai reziliente și investiții în practici agricole sustenabile.
Pentru că, în viitor, dacă actualele tendințe climatice și economice se mențin, ciocolata riscă să nu mai fie un produs de zi cu zi, ci un lux rezervat celor bogați.
Vasile Petrovan
