„Drogurile – de la fascinație la dependență”, eveniment de prevenție pentru elevii din Baia Mare - 4 ore în urmă
Slujire arhierească la Parohia „Buna Vestire” Baia Mare - 7 ore în urmă
La Catedrala Episcopală Baia Mare a avut loc prima întâlnire a atelierului de încondeiat ouă - 7 ore în urmă
Ați văzut-o? Minora Monica Georgiana Cardoș, dispărută de la domiciliu, este căutată de poliție - 7 ore în urmă
Perechile Medio Monte Baia Sprie, rezultate promițătoare la „Cupa Oradea” - 7 ore în urmă
Premiile Oscar 2026: în această noapte Hollywoodul își alege câștigătorii - 8 ore în urmă
Patriarhia Română caută soluții pentru aducerea Luminii Sfinte în România - 8 ore în urmă
În Coaș va avea loc ediția a III-a a concertului caritabil de pricesne „Laudă Domnului Iisus” - 8 ore în urmă
„Drumul tău începe aici” , întâlnire despre educație și viitorul tinerilor - 8 ore în urmă
Înot: Erik Nagy de la CS Seini a obținut patru medalii la Etapa Regională de la Oradea - 9 ore în urmă
Banii revin în România, dar economia rămâne vulnerabilă
După turbulențele politice din noiembrie-decembrie și primul tur al alegerilor prezidențiale, capitalul începe să se întoarcă în România. Miliarde de euro reintră pe piețele financiară, valutară și, în special, pe cea a titlurilor de stat. În criză, mulți români au schimbat leii în euro, iar BNR a fost nevoită să intervină, cheltuind peste 8 miliarde de euro din rezerve pentru a stabiliza cursul – care, în final, a crescut cu doar 3-4%.
În iunie, BNR a reușit să recupereze peste 2 miliarde de euro, iar revenirea valutei a dus la reducerea presiunii pe leu și la scăderea dobânzilor. Ministerul Finanțelor reușește să atragă bani de pe piețele externe, dar oferind în continuare dobânzi ridicate, o soluție sustenabilă doar pe termen scurt.
România a primit un „respiro” din partea agențiilor de rating și a Comisiei Europene, însă deficitul bugetar rămâne mare. Chiar și în varianta optimistă, acesta va atinge probabil 8% din PIB în 2025, iar pachetul fiscal recent aprobat va avea efecte limitate în lunile rămase din an. Din păcate, alte majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli sunt foarte posibile.
În plus, economia românească este la limita recesiunii. Fără o creștere economică solidă, guvernul nu poate spera la venituri bugetare mai mari. În cel mai bun caz, PIB-ul ar putea crește cu 0,2-0,3% în 2025, insuficient pentru a reduce presiunile bugetare.
O vulnerabilitate majoră o reprezintă sistemul bancar: băncile din România – locale sau străine – sunt supraexpuse la titlurile de stat. În lipsa investitorilor străini, guvernul s-a bazat prea mult pe băncile autohtone pentru a-și finanța deficitul. Orice criză politică sau economică ar putea destabiliza această structură, afectând grav băncile și piețele.
Pe termen scurt, România pare stabilizată, dar echilibrul este fragil. Orice derapaj – politic, fiscal sau economic – poate duce la pierderea încrederii investitorilor și retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk”.
Problema este că încep să ajungă la scadență împrumuturile externe contractate de România în ultimul deceniu. Pe 29 octombrie 2025, statul trebuie să achite 2 miliarde de euro, iar în 2026 urmează o altă plată majoră, de 4 miliarde de euro. În anii următori, presiunea asupra bugetului va continua să crească pe măsură ce alte datorii ajung la termen.
Vasile Petrovan















