Rivali în competiții, colegi de antrenament la București. David Popovici și Pan Zhanle oferă o lecție de respect în sportul de performanță - 42 minute în urmă
Maramureșul introduce reguli mai stricte pentru expozițiile de animale și probele de tracțiune - 2 ore în urmă
Desant academic în Fărcașa: Dr. Teodor Ardelean a lansat volumul „Magnum Diarium Academicum Septentrionis. 1800–2024” la primăria comunei - 4 ore în urmă
Dialog evocator cu Ana Christina Corlaciu Corlay la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 5 ore în urmă
Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus dă startul activităților de vară dedicate copiilor - 6 ore în urmă
Expoziție de artă semnată de Cerasela Pop, elevă a Liceului Tehnologic Special Baia Mare - 7 ore în urmă
Veste bună! Au fost remediate denivelările de la pasajul CFR dintre Lăpușel și Bozânta Mică - 8 ore în urmă
Atenție, șoferi! Se schimbă regulile de circulație pe bulevardul Independenței din Baia Mare - 8 ore în urmă
Artistul Daniel Breban reprezintă Maramureșul la ediția aniversară a Festivalului Concurs „In memoriam Vasile Conțiu” din Târgu Mureș - 9 ore în urmă
ÎCCJ a dispus punerea în libertate a fostei șefe a Postului de Poliție Bârsana. Dosarul va fi rejudecat - 9 ore în urmă
Noua lege a salarizării, explicată
Guvernul a pus în dezbatere publică o nouă Lege a salarizării pentru angajații de la stat, un document care ar urma să schimbe complet modul în care sunt calculate veniturile în sectorul bugetar. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani și este legată de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen de finalizare până la 31 august 2026.
În esență, noua lege încearcă să facă ordine într-un sistem considerat acum inegal și complicat. În prezent, pentru aceleași funcții pot exista diferențe mari de salariu între instituții, iar o parte importantă din venituri vine din sporuri, uneori foarte mari. Autoritățile spun că acest lucru creează dezechilibre și nemulțumiri între angajați.
Noul sistem propune o schimbare de bază. Salariile vor fi calculate după o formulă unică, simplă. Fiecare funcție din sistemul public va fi încadrată într-unul dintre cele 12 grade salariale, iar fiecare grad are un coeficient. Acest coeficient pornește de la 1,00 (muncitor necalificat, personal de întreținere, funcție de execuție simplă din administrație, etc) și ajunge până la 8,00, (demnități, conducere de stat), adică în funcție de responsabilitatea jobului.
Salariul final nu va mai fi stabilit după instituție sau negocieri separate, ci printr-o formulă fixă. Coeficientul funcției se înmulțește cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei. Astfel, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul bugetar va fi limitat la 1 la 8, adică salariul maxim nu poate depăși de opt ori salariul minim din sistem.
Cele 12 grade salariale acoperă toate nivelurile de muncă din administrație, de la funcții de execuție până la funcții de conducere. Fiecare grad are un interval de coeficienți, iar pe măsură ce responsabilitatea crește, crește și coeficientul. De exemplu, primele grade pornesc de la 1,00, iar cele mai înalte ajung la 8,00.
Un alt element important al reformei este modul în care se stabilesc salariile efectiv. Legea spune că salariul se calculează strict în funcție de funcția ocupată și nu vor mai fi permise echivalări între posturi diferite. În plus, se ia în calcul și vechimea, prin șase trepte salariale, iar pentru unele funcții de conducere salariul reflectă și responsabilitatea și complexitatea deciziilor. Dacă în urma calculului rezultă un salariu mai mic decât salariul minim pe economie, atunci angajatul va primi automat salariul minim garantat în plată.
O altă schimbare majoră vizează sporurile. În prezent există aproximativ 151 de tipuri de sporuri, iar noua lege elimină 87 dintre ele, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 57%. În plus, sporurile rămase vor fi limitate: ele nu vor putea depăși 20% din salariul de bază. În prezent, în unele cazuri, sporurile ajung chiar și la 90% din salariu, iar media este în jur de 30%, ceea ce autoritățile consideră dezechilibrat.
Pentru a înțelege impactul, sunt date și câteva exemple de salarii calculate în noul sistem. Un profesor universitar ar ajunge la aproximativ 16.400 de lei, față de 14.040 de lei în prezent, ceea ce înseamnă o creștere de 17%. Un cercetător științific de grad I ar ajunge la 14.432 de lei, adică o creștere de 45%. Un profesor debutant din învățământul preuniversitar ar avea un salariu de 7.544 de lei, un asistent medical din spital ar primi 7.011 lei, iar un infirmier ar ajunge la 5.483 de lei.
Guvernul susține că scopul acestei reforme nu este doar creșterea sau scăderea salariilor, ci mai ales introducerea unui sistem mai clar și mai previzibil. În prezent, spune executivul, există diferențe foarte mari între persoane care ocupă aceleași funcții, uneori între 17.000 și 32.000 de lei, în funcție de instituție. Noul sistem încearcă să reducă aceste diferențe și să aducă mai multă uniformitate.
Oficialii mai spun că reforma urmărește și o schimbare de mentalitate: salariul de bază ar trebui să fie elementul principal al veniturilor, nu sporurile. Din acest motiv, se încearcă limitarea acestora și reducerea dependenței de bonusuri pentru a ajunge la venituri mari.
În concluzie, noua lege a salarizării ar putea aduce un sistem mai simplu, cu reguli clare pentru toți angajații de la stat, cu mai puține sporuri și cu o formulă unică de calcul. Pentru unii angajați ar putea însemna creșteri de salariu, mai ales în zone precum educația și cercetarea, iar pentru alții ar putea însemna pierderea unor venituri suplimentare din sporuri.
Sursa FOTO: EURES
Vasile Petrovan
Citește și:
CNAS pregătește extinderea programelor medicale pentru pacienții din Maramureș















