Festivalul de Datini si Obiceiuri „Marmația” va avea loc și în acest an, la Sighetu Marmației - 13 minute în urmă
Juniorii 3 de la AH Minaur au jucat un meci cu părinții - 39 minute în urmă
Alertă pe traseele din Munții Gutâi: doi turiști salvați după întâlnirea cu doi pui de urs - 41 minute în urmă
Tractoare la Bruxelles și negocieri în culise: miza uriașă a acordului UE–Mercosur - 1 oră în urmă
Este posibil astăzi Umanismul? (foileton 4) - 3 ore în urmă
În Urmeniș se organizează concertul „Noi umblăm și colindăm” - 3 ore în urmă
Suporterii naționalei au votat Golul Anului 2025 - 3 ore în urmă
Mircea Coșea, economist și profesor de renume, a murit la 83 de ani - 4 ore în urmă
Colindători în uniformă - 5 ore în urmă
Maternitatea Spitalului Județean „Dr Constantin Opriș” Baia Mare, acreditată în Categoria III A - 5 ore în urmă
„Săptămâna Satului”: Sunteți invitați la Muzeul Satului din Baia Mare să admirați interiorul gospodăriei țărănești și să faceți un popas la Casa Berbești (GALERIE FOTO)
A doua săptămână din Brumărel este cunoscută în popor ca „Săptămâna Satului” și stă sub semnul lucrului în gospodărie.
Astfel, reprezentanții Muzeului Satului din Baia Mare poposesc la Casa Berbești unde își îndreaptă atenția asupra cuptorului. Potrivit acestora, cercetătorii culturii populare românești, Georgeta Stoica și Paul Petrescu, după o analiză atentă a gospodăriei țărăneaști, alocă spațiului locuibil aproximativ 65% din întregul ei, restul casei servind depozitării alimentelor. Georgeta Stoica ajunge la concluzia că: „În stabilirea tipurilor de organizare în cadrul diferitor tipuri de locuinţă, câteva elemente cu caracter fix constituie structura: sistemul de încălzire, patul, laviţele, culmea, în funcţie de care sunt aşezate celelalte obiecte din încăpere”.
Etnologul Mihai Dăncuş, împarte spaţiul casei de locuit în cel al faptelor de viaţă şi cel al faptelor de ritual. Spațiul faptelor de viață cuprinde peretele din spatele casei, pe care regăsim cuptorul cu vatra deschisă și patul.
Cuptorul era un element esențial în gospodărie, reprezentând și locul în care femeia se simțea atotputernică.
Vreme de sute de ani, în nopțile lungi de iarnă, cuptorul reprezenta singura sursă de lumina din interior. La lumina focului din vatră, la sfârâitul domol al fusului, se urzeau istorii transmise copiilor despre sat și țară și prindeau contur frumoasele cămeși pe care le purtau membrii familiei.
Cuptorul reprezenta și sistemul de încălzire al casei, locul unde se preparau mâncărurile, dar și locul de odihnă pentru copii și bătrâni. Era construit din piatră și pământ bătut, având în partea din față încorporată o laviță din lemn. Aceasta avea la colțul dinspre cameră un stâlp de susținere, mai mic ca dimensiune, și, de cele mai multe ori, în Țara Maramureșului, acest stâlp era identic cu partea centrală a stâlpilor de la prispa casei.
„Dragi prieteni, vă invităm la o plimbare în satul de pe deal să admirați îndeaproape interiorul gospodăriei țărănești și vă sugerăm să faceți un popas și pe la Casa Berbești. Aici veți regăsi cuptorul despre care v-am povestit, dar și alte obiecte de interior țărănesc ce v-ar putea face curioși: meștergrinda inscripționată, cuierul decorativ, ștergarele și alte obiecte frumoase pe care le-am păstrat cu grijă de-a lungul timpului”, spun cei de la Muzeul Satului Baia Mare.



















