Pastorala la Învierea Domnului, anul 2024, a Preasfinţitului Părinte Iustin - 19 minute în urmă
Legenda emoționantă a Mănăstirii Rohia, locașul sfânt construit pe vârf de munte - 2 ore în urmă
În Copalnic Mănăștur va avea loc o nouă ediție a Concertului de Paști - 4 ore în urmă
Unde poți face grătar în aceste zile. Atenție, amenzile sunt mari - 6 ore în urmă
Programul supermarketurilor de sărbători - 6 ore în urmă
Programul muzeelor din Baia Mare, de sărbători - 6 ore în urmă
Penurie de asistenți medicali la Spitalul Județean - 7 ore în urmă
Conducerea TBC dorește înființarea de noi specialități - 9 ore în urmă
Primele vești din partea medicilor care l-au operat pe Florin Piersic, după ce marele actor a ajuns de urgență la spital - 9 ore în urmă
Maia Morgenstern, la împlinirea a 62 de ani de viață și 31, de carieră în cinematografie - 9 ore în urmă
„Săptămâna Satului”: Sunteți invitați la Muzeul Satului din Baia Mare să admirați interiorul gospodăriei țărănești și să faceți un popas la Casa Berbești (GALERIE FOTO)
A doua săptămână din Brumărel este cunoscută în popor ca „Săptămâna Satului” și stă sub semnul lucrului în gospodărie.
Astfel, reprezentanții Muzeului Satului din Baia Mare poposesc la Casa Berbești unde își îndreaptă atenția asupra cuptorului. Potrivit acestora, cercetătorii culturii populare românești, Georgeta Stoica și Paul Petrescu, după o analiză atentă a gospodăriei țărăneaști, alocă spațiului locuibil aproximativ 65% din întregul ei, restul casei servind depozitării alimentelor. Georgeta Stoica ajunge la concluzia că: „În stabilirea tipurilor de organizare în cadrul diferitor tipuri de locuinţă, câteva elemente cu caracter fix constituie structura: sistemul de încălzire, patul, laviţele, culmea, în funcţie de care sunt aşezate celelalte obiecte din încăpere”.
Etnologul Mihai Dăncuş, împarte spaţiul casei de locuit în cel al faptelor de viaţă şi cel al faptelor de ritual. Spațiul faptelor de viață cuprinde peretele din spatele casei, pe care regăsim cuptorul cu vatra deschisă și patul.
Cuptorul era un element esențial în gospodărie, reprezentând și locul în care femeia se simțea atotputernică.
Vreme de sute de ani, în nopțile lungi de iarnă, cuptorul reprezenta singura sursă de lumina din interior. La lumina focului din vatră, la sfârâitul domol al fusului, se urzeau istorii transmise copiilor despre sat și țară și prindeau contur frumoasele cămeși pe care le purtau membrii familiei.
Cuptorul reprezenta și sistemul de încălzire al casei, locul unde se preparau mâncărurile, dar și locul de odihnă pentru copii și bătrâni. Era construit din piatră și pământ bătut, având în partea din față încorporată o laviță din lemn. Aceasta avea la colțul dinspre cameră un stâlp de susținere, mai mic ca dimensiune, și, de cele mai multe ori, în Țara Maramureșului, acest stâlp era identic cu partea centrală a stâlpilor de la prispa casei.
„Dragi prieteni, vă invităm la o plimbare în satul de pe deal să admirați îndeaproape interiorul gospodăriei țărănești și vă sugerăm să faceți un popas și pe la Casa Berbești. Aici veți regăsi cuptorul despre care v-am povestit, dar și alte obiecte de interior țărănesc ce v-ar putea face curioși: meștergrinda inscripționată, cuierul decorativ, ștergarele și alte obiecte frumoase pe care le-am păstrat cu grijă de-a lungul timpului”, spun cei de la Muzeul Satului Baia Mare.