Momente emoționante la „Lucaciu”: Două cadre didactice de excepție și-au luat rămas-bun de la catedră - în urmă
”De-a Arheologia”, atelier dedicat copiilor, la Sighet - 2 ore în urmă
”Copilărie fericită” – expoziție de desene la Biblioteca Județeană - 2 ore în urmă
Locuri de muncă disponibile în Maramureș - 4 ore în urmă
Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, promovat de elevi printr-un material video inedit - 4 ore în urmă
Dacă ai planuri de vacanță în Turcia … citește asta! - 4 ore în urmă
Echipa de junioare 4 de la CS Marta, între primele 8 din țară - 5 ore în urmă
Ați văzut această persoană? - 5 ore în urmă
Târgu Lăpuș găzduiește o nouă ediție „Cu bicicleta la munte” – eveniment sportiv și recreativ pentru toate vârstele - 5 ore în urmă
Cotroceniul devine scena decisivă pentru viitorul guvern - 6 ore în urmă
Mihaela Poduț Ienuțaș își lansează cartea „Sensul frunzelor”
Sâmbătă, 20 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, în Sala de cenaclu „Ion Burnar” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” își vor da întâlnire membrii Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Pe ordinea de zi a cenaclierilor va fi lansarea volumului „Sensul frunzelor” semnat Mihaela Poduț Ienuțaș. Aceasta este a patra carte a autoarei, apărută la Editura „Casa Cărților” Baia Mare.
Poeta își va da frâu liber emoțiilor, recitând din versurile și metaforele creațiilor sale. Întotdeauna poezia scrisă cu inima, se va cuibări adânc în inimile cititorilor, cuvintele devenind muzică iar emoția, o simfonie a sensibilității.
Valoarea creațiilor Mihaelei Poduț Ienuțaș a fost răsplătită de-a lungul anilor cu numeroase premii naționale și internaționale. Poeta este membră a Societății Scriitorilor Români și a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș.
EU
Culegătoarea de cioburi
Le-am strâns în bătăile inimii-scoici
Purtate de valuri flămânde mereu
De nisipul timpului
Și le-am făcut lacrimi
Șlefuindu-le
Până au devenit perle
Dar Doamne
Mie nu-mi place să port perle
Țipătul scoicilor le bântuie
Eu
culegătoarea de cioburi
Mi-am construit din ele
Sub pleoape
Vitralii
Curcubeu să îmi fie
Și pod peste abisuri
Însă pasărea tăcerii le-a izbit
Iar prin canaturile goale
S-a scurs curcubeul
Devenind
O igrasie pe zidul în care m-am zidit
Jertfă de bunăvoie
Iluziei
Și totuși eu
Culegătoarea de cioburi
Mi-am purtat visurile desculțe
Peste ele
(Când ursitoarele-și șușoteau la ureche) Zâmbind
Lăcrimioara ZOTA