Inaugurarea noului teren de fotbal din Ciolt a fost marcată printr-un eveniment festiv - 46 minute în urmă
Incendiu de vegetație la Mogoșești - 52 minute în urmă
Aproape 80 de autovehicule vor fi expuse la Retro parada primăverii - 57 minute în urmă
O tânără din cadrul Casei de Tip Familial Tompa Sighetu Marmației a participat cu lucrări proprii la expoziția de icoane „Lumina din Lumină” - 1 oră în urmă
Locuri de muncă în Maramureș - 3 ore în urmă
CS Minaur, în căutarea primei victorii din play-off - 3 ore în urmă
Noile reglementări deschid drumul geoparcurilor în România - 4 ore în urmă
Copii de la Școala Populară de Artă, la Udătoriu din Șurdești - 5 ore în urmă
Parohia Rozavlea – Șesu Mănăstirii și-a sărbătorit hramul în a treia zi de Paști - 5 ore în urmă
Baia Mare: Se fac înscrieri pentru Festivalul Regional de Teatru „Masca” - 5 ore în urmă
La ceas aniversar – Ion Rațiu
Ion Rațiu rămâne una dintre figurile emblematice ale reconstrucției democratice din România, după decenii întregi sub regimul comunist. Născut la 6 iunie 1917 la Turda, într-o familie cu un puternic trecut național, Rațiu a fost o voce distinctă a democrației, simbolizând o eleganță politică de neconfundat, celebru pentru papionul său, limbajul politicos și accentul ușor englezesc al vorbirii românești.
Educat în drept la Cluj și economie la prestigioasa Universitate Cambridge, Rațiu a început cariera diplomatică în Ministerul de Externe în 1940, fiind trimis în Anglia cu puțin înainte ca România să intre sub influența regimului Antonescu și a Gărzii de Fier. Refuzând cu fermitate alianța cu Germania nazistă, el a ales să rămână în exil, solicitând azil politic în Marea Britanie: „După plecarea regelui Carol al II-lea și înființarea statului legionar, mi-am dat demisia… M-am dus la ministerul de externe englez și le-am cerut să-mi dea azil politic, ceea ce mi-a fost acordat imediat.”
Anii petrecuți la Cambridge au fost marcați nu doar de studii, ci și de activism. Implicat în mișcarea studențească și în organizații care luptau pentru o Românie liberă, Ion Rațiu a militat pentru scoaterea țării din alianța cu puterile Axei și pentru alinierea la valorile democrației occidentale. „Am lucrat în Consiliul Internațional al Studenților unde m-au făcut vicepreședinte… am înființat o organizație pentru studenții din Europa Centrală și de Est, CECCILS.”
Nu s-a limitat la un rol pasiv în exil: a fondat Uniunea Mondială a Românilor Liberi și a editat „Românul liber”, publicație care a devenit vocea exilului democratic. Într-un interviu din 1985, Rațiu sublinia convingerea că numai unitatea tuturor românilor putea readuce democrația: „Noi am spus de la început că nu se poate face pe bază de partide, noi am spus că toți românii care vor să facă un efort pentru cauza națională să vină la noi, indiferent cărora partide aparțin sau au aparținut în trecut.”
Revenit în țară după Revoluția din decembrie 1989, Ion Rațiu a fost unul dintre principalii constructori ai democrației postcomuniste, contribuind decisiv la refacerea Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat și fiind un reper moral al vremurilor tulburi. Deși era o figură politică atipică, cu o eleganță și un calm remarcabil, mesajul său ferm împotriva oricărei forme de dictatură, fascistă sau comunistă, a rezonat puternic în România nouă.
Ion Rațiu s-a stins din viață la 17 ianuarie 2000, iar dorința sa a fost să fie înmormântat în orașul natal Turda, unde astăzi este amintit ca unul dintre cei mai demni susținători ai democrației și ai valorilor naționale.
Vasile Petrovan















