Dominic Fritz și „bugetul curcubeu” - 4 minute în urmă
Sorana Cîrstea se retrage din tenis - 9 minute în urmă
Cadou de Moș Nicolae pentru micii pacienți: Dr. Alina Nistor se alătură echipei Spitalului Municipal Sighetu Marmației - 30 minute în urmă
6 decembrie – Sărbătoarea populară Moș Nicolae (Sânnicoară) - 1 oră în urmă
A fost lansat noul site al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului - 1 oră în urmă
Prognoza meteo Maramureș – 6 decembrie 2025 - 2 ore în urmă
Maramureșenii au dat culoare celei de-a III-a ediții a evenimentului „România 1000” - 12 ore în urmă
Victorie la 20 de goluri diferență a „tricolorelor” în al doilea meci din grupele principale ale Campionatului Mondial - 12 ore în urmă
Se împlinesc opt ani de la plecarea la Domnul a Regelui Mihai I - 14 ore în urmă
Moșul a ajuns, încărcat de daruri, și la Sighet - 14 ore în urmă
Cunoscutul scriitor Milan Kundera a murit la 94 de ani
Cunoscutul scriitor Milan Kundera a murit la 94 de ani
Scriitorul Milan Kundera a murit, a anunţat miercuri postul de televiziune public din Republica Cehă, citat de Reuters.
Kundera, romancier şi eseist francez de origine cehă, avea 94 de ani. Milan Kundera şi-a părăsit ţara de origine, Cehia, şi s-a stabilit în Franţa în 1975.
Autorităţile cehoslovace i-au retras cetăţenia în urma publicării în 1979 a romanului „Cartea râsului şi a uitării”, în care l-a descris pe preşedintele cehoslovac Gustav Husak drept „preşedinte al uitării”. În 1981, Kundera a primit cetăţenia franceză. Milan Kundera este cunoscut pentru romanele ‘Gluma’ (1967), volumul ‘Iubiri caraghioase’ (1969), ‘Viaţa e în altă parte’ (1969), ‘Insuportabila uşurătate a fiinţei’ (1984), conform hotnews.ro.
Bibliografie
Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau Primăvara de la Praga, dezghețul comunismului stalinist, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut întrucât publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, și nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fusesera tipărite în ultimul an în peste 150.000 de exemplare.
Kundera, împreună cu alți artiști și scriitori cehi, printre care și Václav Havel, a fost implicat în 1968 în mișcarea de emancipare politică cunoscută ca Primăvara de la Praga, o perioadă în care un regim democratic a fost în cele din urmă strivit de intervenția brutală a armatei sovietice și aliaților ei care au participat la invadarea Cehoslovaciei, dintre care au lipsit doar România și Albania.
În primul său roman, Gluma, parcă presimțind viitoarea invazie sovietică, Kundera scrisese o satiră la adresa totalitarismului din era comunistă. Din acest motiv i-a fost ridicat dreptul de semnătură și au urmat represaliile. Noile autorități cehe pro-sovietice l-au exclus de la Catedra de literatură universală pe care o ocupa la Academia de Film și i-au eliminat cărțile din toate bibliotecile Cehoslovaciei.
Cum ar fi putut Kundera să accepte un regim împietrit în stalinismul deceniului al șaselea al secolului 20, când el însuși fusese nu doar un participant activ la efervescența mișcării pragheze, dar mai și declarase – și ilustrase această declarație prin înseși cărțile sale – că tocmai stalinismul l-a învățat virtutea izbăvitoare a râsului? Totuși, existând o limită a rezistenței, în 1975, Kundera a fugit în Franța. Următorul roman, Viața e în altă parte, i-a apărut în 1979 în Franța, iar doi ani mai târziu autorul însuși se stabilea aici, devenind, în scurt timp un scriitor de faimă internațională, tradus în toate limbile importante ale lumii. Viața e în altă parte este un soi de struțo-camilă, fiind și un roman, și o colecție de povestiri și conținând și visele autorului.
In 2010 a fost suspectat că ar fi fost informator al poliției comuniste (StB) și ar fi denunțat un agent CIA în anii 50.[26] Agentul CIA a fost capturat de organele securității cehe (VB) și Kundera a fost apreciat de comuniști.[27] A fost suspectat de asemenea de colaborare cu NKVD (KGB), dar aceasta nu s-a putut verifica – neavând încă acces la arhivele KGB.
În 1984, a publicat Insuportabila ușurătate a ființei, pe care, în ciuda faptului că e cea mai cunoscută dintre cărțile sale, Kundera o consideră drept cea mai proastă. În 1988, regizorul american Philip Kaufman a ecranizat cartea, dar filmul său e mult diferit.
În 1990, Kundera a publicat Nemurirea. Romanul acesta are un subtext mai curând filosofic și nu unul politic, ca celelalte romane.
DirectMM.ro











